Doi cunoscuţi arhitecţi sugerează că tema de proiectare pentru Centrul Cultural Transilvania a rezultat în urma unui concurs de idei “riscant”.

 Doi reputaţi arhitecţi clujeni, Vasile Mitrea şi Romulus Zamfir, recomandă municipalităţii, prin intermediul unor scrisori deschise, dezbateri pluridisciplinare din care să rezulte tema finală pentru Centrul Cultural Transilvania de pe Bd. 21 Decembrie, care va include o sală de concerte pentru Filarmonica Transilvania. De asemenea, specialiştii cred că tema trebuie să stea la baza unui Plan Urbanistic Zonal, iar ambele să fie baza unui concurs internaţional de arhitectură. în caz contrar, spun arhitecţii, “miroase” a proiect cu dedicaţie.

Vasile Mitrea, cunoscut arhitect şi urbanist, spune că “în cazul Centrului Cultural Transilvania, s-a considerat că locaţia aleasă pentru filarmonică este tot atât de bună şi pentru un centru cultural, care este un program mult, mult mai amplu şi care are nevoie şi de un cadru ambiental pe măsură. în lipsa unei teme întocmite de un colectiv remunerat de specialişti, s-a preferat un concurs de idei. Varianta ar fi fost de apreciat dacă ar fi urmată de un concurs de soluţii care ar trebui să fie cel puţin de talie naţională (...). însă concursul de idei pentru temă avea specificaţia «documentaţie de atribuire», subînţelegându-se că cine câştigă faza-temă va primi şi comandă pentru faza de proiectare finală”, a subliniat Mitrea.

 Acesta a adăugat că, având în vedere antecedentele concursurilor clujene, răgazul scurt dat de primărie pentru concepţie (între data de transmitere a răspunsurilor, 27 mai, şi data de depunere a ofertei erau numai patru zile), dar şi faptul că se cereau şi planurile tuturor nivelurilor cu suprafeţe şi secţiuni, competiţia pentru temă lansată de primărie a fost riscantă.

“Nu se respectau nici prevederile internaţionale (UIA) privind concursurile şi, aşa cum s-a aflat de la Ordinul Arhitecţilor Bucureşti, acest for profesional nu a fost invitat să-şi delege un reprezentant. Cred că tema finală trebuia să fie supusă unei dezbateri pluridisciplinare. Ca tema astfel clarificată să stea la baza unui Plan Urbanistic Zonal (PUZ), iar tema validată şi PUZ-ul să fie baza unui concurs internaţional, urmând ca municipiul să-şi adauge un reper de talie europeană”, a mai spus Vasile Mitrea.

Arhitectul Romulus Zamfir a afirmat că, după dezbaterile pe care le-a coordonat săptămâna trecută şi la care au participat reputaţi specialişti din mediul cultural şi din breasla arhitecţilor, s-au conturat câteva recomandări adresate primăriei. “Proiectul de arhitectură trebuie să fie separat de tema-program şi să constituie obiectul unui concurs naţional sau internaţional. în portofoliul colectivului de proiectare trebuie să existe măcar o lucrare sau un arhitect cu experienţă în domeniul proiectării de săli de concerte şi un specialist în acustică. Tema trebuie să pregătească concursul de arhitectură, iar licitaţia pentru execuţie să fie legată de concursul de proiectare, iar firma aleasă trebuie să aibă experienţă în domeniu”, a declarat Zamfir. Arhitectul a făcut referire şi la obligativitatea realizării unui PUZ şi la colaborarea viitorilor proiectanţi cu oficialii Filarmonicii şi ai Academiei de Muzică, atât din punct de vedere funcţional, cât şi al normelor acusticii.

Municipalitatea a afişat, joi, pe site-ul oficial, tema rezultată în urma concursului de idei pentru Centrul Cultural Transilvania, după ce preşedintele Ordinului Arhitecţilor din România, Şerban Ţigănaş, a sesizat că aceasta nu e nici cunoscută, nici publică. Primarul Sorin Apostu a declarat că toţi arhitecţii puteau să se înscrie la concursul de soluţii, mai ales că încă de anul trecut primăria şi-a anunţat intenţia de a amenaja pe Bd.21 Decembrie un centru multicultural care să găzduiască şi o sală de concerte pentru filarmonică.

 “Concursul de soluţii pentru proiect este clasificat de legislaţie tot ca o licitaţie. La acesta este liber să participe oricine”, a precizat Apostu. Edilul a adăugat că, deşi există această temă, aşteaptă sugestii de la toţi factorii interesaţi înainte de a demara etapa de proiectare. Potrivit temei publicate online, centrul multicultural prevede mai multe funcţiuni: sală de concerte cu o capacitate de minimum 1.500 de locuri, dimensionată şi după criteriul acustic, desemnat cel mai important, un corp dedicat Filarmonicii Transilvania, spaţii pentru birouri, centru de conferinţe, spaţii menite artelor plastice, sculptură şi pictură, artelor dramatice sau dansului, dar şi un parking subteran care să deservească ansamblul.
 
Arhitectul Şerban Ţigănaş, preşedinte al Ordinului Arhitecţilor din România (OAR) şi membru în Comisia Tehnică de Amenajare a Teritoriului şi Urbanism (CTATU), şi-a exprimat dezacordul cu privire la procedura de avizare a proiectului Centrului Cultural Transilvania.  în opinia lui Ţigănaş, primăria nu ar avea o tematică bine definită, riscând să transforme acest proiect într-un eşec. Edilul Sorin Apostu a răspuns că rămâne deschis la propuneri constructive.

în şedinţa de ieri a CTATU, Primăria Cluj-Napoca a propus spre aprobare Planul Urbanistic de Detaliu (PUD) pentru realizarea Centrului Cultural Transilvania, obiectiv ce ar urma să adăpostească şi sediul Filarmonicii de Stat Transilvania. Amplasamentul vizat se află pe B-dul 21 Decembrie nr. 106. Arhitectul Şerban Ţigănaş a fost de părere că municipalitatea “arde” o serie de etape importante, fapt considerat riscant, având în vedere importanţa obiectivului.

 “Cred că pentru un proiect de o asemenea complexitate, care se va desfăşura pe 50.000 mp, e nevoie de un Plan Urbanistic Zonal (PUZ) care să reglementeze particularităţile zonei. Printr-un simplu PUD nu poate fi rezolvat totul. O altă problemă este că nu există o temă pentru acest obiectiv. Nu s-a organizat un concurs care să stabilească o temă de proiectare pentru tot acest ansamblu de spaţii. Faptul că aţi făcut un concurs, iar nişte echipe au propus fiecare câte o temă nu înseamnă că a fost generată o temă finală”, a comentat arhitectul Ţigănaş. De cealaltă parte, Sorin Apostu a precizat că primăria a organizat un concurs de soluţii pentru care a cheltuit bani şi că mai mult de atât nu îşi poate permite.

 

 “Avem destule proiecte pe care am cheltuit bani grei şi care nu s-au mai realizat. De data aceasta nu mai este cazul. Am avut un concurs pentru tema de proiectare. El a fost amplu prezentat în presă. Iar arhitecţii interesaţi au avut posibilitatea să participe. în acest concurs am cerut exact ceea ce ne doream şi asta am primit: o sală de concerte, protejarea cazărmii declarate monument istoric şi construirea unui corp independent, cu caracter multifuncţional. în baza soluţiilor propuse s-a conturat şi această temă de care vorbiţi. în ce priveşte necesitatea unui PUZ, s-a căzut de acord că nu se mai impune, pentru că nu se schimbă unitatea teritorială de referinţă (UTR) şi pentru că cei care au realizat clădirea de birouri au studiat deja zona printr-un PUZ”, a declarat primarul.

“Ca să pot iniţia ceva cu acest proiect e nevoie să adoptăm acest PUD. în cazul în care se va dovedi că am acţionat greşit, promit să nu-l introduc spre aprobare în plenul consiliului local”, a completat Apostu.
 
 Vicepreşedintele Consiliului Judeţean (CJ) Cluj, Radu Bica, a declarat, pentru ZIUA de CLUJ, că societatea UTI Facility Management va afla mâine dacă obţine contractul de concesiune pentru construcţia hotelului şi a parkingului din incinta Aeroportului Internaţional Cluj-Napoca.

De asemenea, de licitaţia pentru edificarea noii piste de aterizare-decolare s-au arătat interesate peste 20 de societăţi, în condiţiile în care documentaţia de participare este disponibilă de abia de vineri.

Procesul de evaluare a ofertei firmei UTI Facility Management privind concesionarea terenului din incinta aeroportului în vederea ridicării unui hotel şi a unui parking a durat mai bine de trei săptămâni. Vicepreşedintele CJ, Radu Bica, a precizat că, deşi UTI a fost singura participantă la licitaţie, au existat mai multe aspecte care necesitau lămuriri.

 “Pe parcursul evaluării a fost nevoie să clarificăm o serie de documente ale UTI. Noi am solicitat informaţii suplimentare, ei au avut un timp legal pentru a ne răspunde şi aşa s-a ajuns, în sfârşit, la momentul în care vom fi în măsură să decidem dacă putem sau nu să atribuim acest contract”, a afirmat Bica. ZIUA de CLUJ informa zilele trecute despre o clauză pe care UTI ar fi cerut-o în contract, cu privire la plata redevenţei, motiv pentru care încheierea licitaţiei a fost amânată.

“Marţi decidem dacă atribuim sau nu acest contract. Depinde de dispoziţia societăţii UTI de a accepta condiţiile administraţiei judeţene, aşa cum au fost prevăzute în caietul de sarcini”, s-a rezumat  să declare Radu Bica. în cazul în care UTI are alte pretenţii, procedura de licitaţie va fi reluată.

Pe de altă parte, deşi documentaţia privind construcţia noii piste de 3.500 de metri e disponibilă la sediul aeroportului de abia de vineri, peste 20 de societăţi s-au arătat deja interesate de această investiţie.

“E un obiectiv extrem de important pentru noi, pe care ne dorim să-l construim prin credit furnizor, cu posibilitatea de a achita această lucrare în 12 ani. Chiar dacă anunţul de licitaţie a apărut mai devreme, documentaţia este disponibilă abia de vineri, de la ora 14:00. Totuşi, din informaţiile pe care le-am primit, au sunat reprezentanţi de la peste 20 de firme pentru a se interesa de această licitaţie. Sper să vină şi cu oferte, astfel încât în septembrie, când vom deschide procedura de atribuire a contractului, să avem doar oferte serioase”, a apreciat Bica. Pista de aterizare-decolare a aeroportului, cu o lungime de 3.500 de metri, se va construi pe etape, timp de patru ani, fiind evaluată la 120 de milioane de euro.
 
Presedintele Consiliului Judetean (CJ) Mures, Lokodi Emoke, a anuntat ca a acceptat propunerea Consiliului Judetean Cluj de a colabora in vederea asigurarii dezvoltarii  unitare, rationale si eficiente a infrastructurii de transport aerian din regiune.
     Potrivit scrisorii trimise de Alin Tise saptamina trecuta omologului sau din Mures, acest fapt ar putea presupune inclusiv preluarea de catre CJ Cluj a Aeroportului „Transilvania“ din Tirgu Mures.
     „Noi am trimis un raspuns la Cluj prin care am aratat ca sintem de acord cu colaborarea propusa. Prin urmare, va fi stabilit un grup de lucru la nivelul consiliilor judetene din cele doua judete pentru a analiza modul in care putem colabora, ca sa fie in avantajul ambelor parti. De aceea, vom analiza atit avantajele, cit si dezavantajele pentru fiecare judet in parte si vom vedea la ce concluzie vom ajunge“, a explicat pentru monitorul presedintele Consiliului Judetean Mures, Lokodi Emoke.
     Asocierea celor doua consilii judetene in vederea extinderii serviciilor aeroportuare ar veni in contextul in care „judetul Cluj dispune de experienta si capacitatea necesara de a oferi servicii dincolo de limita judetului, identificindu-se ca un autentic pol de dezvoltare regionala“, dupa cum a explicat Tise. Astfel, CJ Cluj si-a exprimat saptamina trecuta disponibilitatea de a cumpara o parte sau chiar pachetul majoritar de actiuni la Aeroportul Transilvania din Mures, in cazul in care acesta ar fi transformat intr-o societate comerciala, astfel incit CJ Cluj sa administreze ambele aeroporturi din regiune.

    Tise vrea dezvoltare echilibrata

„Prin intermediul acestei initiative ne propunem sa contribuim la dezvoltarea economica echilibrata a intregii regiuni, si nu doar a unuia sau altuia dintre judete. Argumentele care pledeaza in favoarea incheierii acestui parteneriat sint numeroase si se refera in principal la faptul ca administratia publica de la nivelul judetului Cluj, impreuna cu Aeroportul International Cluj-Napoca, dispune de «know-how-ul» si resursele materiale si umane necesare pentru a dezvolta traficul aerian din regiune si pentru a accelera investitiile in modernizarea aeroportului Tirgu Mures“, a transmis Tise printr-un comunicat de presa, imediat dupa ce a trimis propunerea sa presedintei CJ Mures, Lokodi Emoke. Si, cu toate ca aceasta pare sa fie de acord acum cu asocierea, trebuie reamintit ca, in urma cu numai 2 luni, la inceputul lunii mai, ea declara ca zborurile aeriene din Mures au fost mutate in Cluj la presiuni politice, Aeroportul Transilvania din Tirgu Mures fiind astfel pe nedrept dezavantajat fata de cel din Cluj-Napoca.
 
Românii plătesc notarilor şi agenţilor cel mai mare cost real al unei tranzacţii imobiliare, comparativ cu aceleaşi costuri din Uniunea Europeană.

Potrivit Consiliului Concurenţei, notarii şi agenţii imobiliari taxează şi servicii pe care practic nu le prestează, doar pentru a umfla sumele pe care le încasează. Şi aşa ajungem noi, poporul cu unul dintre cele mai mici venituri medii din Uniune, să plătim taxe notariale de 14 ori mai mari decât un neamţ, pentru a vinde sau cumpăra o proprietate.

Notarii, nejustificat de scumpi

Potrivit calculelor făcute de Consiliul Concurenţei, românii plătesc servicii juridice de 1.070 euro, acesta fiind tariful minim practicat de notari. Un cost care este de patru ori mai mare, dacă facem comparaţia cu media europeană şi dacă se ţine cont de nivelul veniturilor medii. „Situaţia în România este mult mai gravă decât în Uniunea Europeană, unde există preocupare pentru acest sector", a declarat preşedintele Consiliului Concurenţei, Bogdan Chiriţoiu. Dar acest nivel mediu este chiar decent după o comparaţie detaliată cu celelalte state membre.

Astfel, România are un cost al serviciilor notariale mai mare de 14 ori decât Germania, de şapte ori mai mare decât Portugalia, de şase ori mai mare decât Austria sau Spania, de cinci ori decât Franţa şi de patru ori decât Belgia. Strângând aria, chiar şi în comparaţie cu state central şi est-europene, România are onorariile notariale reale mai mari decât în Polonia, Ungaria sau Slovenia. „Numai prin eliminarea taxei de redactare a contractelor, care este inutilă, deoarece contractele sunt standard şi notarii nu trebuie să facă nimic la ele, românii ar câştiga între 15-30 milioane de euro/an" a menţionat Chiriţoiu.

Agenţii imobiliari, la fel de păguboşi

Comisioanele agenţilor imobiliari sunt la fel de dureroase pentru buzunarele românilor ca şi ale notarilor. Pentru aceeaşi tranzacţie în valoare de 100.000 euro, un român lasă la agentul imobiliar până la 5.000 euro. Şi asta, în condiţiile în care media europeană abia dacă se ridică la 3.700 euro. Şi în acest caz, plătim agenţilor imobiliari taxe mult mai mari decât în restul Uniunii.

Danemarca plăteşte 4.147 euro, Germania - 4.000 euro, iar Olanda plăteşte doar 1.850 euro, la fel Anglia, unde costurile medii nu trec de  1.651 euro. Plătim considerabil mai mult pentru aceeaşi muncă prestată de aceeaşi categorie de specialişti, iar pentru asta, susţin repre­zentanţii Consiliului Concu­renţei, am putea fi chiar noi de vină. Românul nu pare să aibă încă luciditatea necesară pentru a nu plăti preţuri nejustificat de mari. „Concurenţa prin preţ este destul de scăzută, acest fapt datorându-se cel mai probabil unor factori care ţin de specificul activităţii, cum ar fi: lipsa de experienţă în negociere a consumatorilor, forma procentuală a comisioanelor determinată de necesitatea vânzătorilor de a stimula obţinerea unui preţ mai mare sau existenţa unor dimensiuni concu­renţiale suplimentare pentru agenţiile imobiliare", se precizează în analiza Consiliului Concurenţei.

Pe lângă ine­ficienţa structurală, piaţa imobiliară din România este expusă unor riscuri suplimentare. Acestea sunt generate de faptul că toate tran­zacţiile imobiliare se fac la noi în monedă străină: euro. Alţi factori de risc sunt scăderea populaţiei şi numărul extrem de mare de locuinţe ocupate de proprietari, ceea ce înseamnă că piaţa chiriilor este foarte redusă. Soluţia identificată de Consiliul Concurenţei ar fi informarea cetăţenilor.
 
Licitatia pentru noua pista de decolare-aterizare de 3.500 de metri a Aeroportului International Cluj-Napoca va avea loc la mijlocul lunii septembrie, valoarea pistei fiind estimata la 120 de milioane de euro fara TVA.

Potrivit unui anunt al Aeroportului clujean, procedura de atribuire a contractului este licitatia deschisa, avind ca obiect incheierea unui acord cadru pentru o perioada de 48 de luni si atribuirea de contracte subsecvente in baza acestuia, care vor fi incheiate intre Aeroportul International Cluj-Napoca si cistigatorul licitatiei.

    Afaceri de minim 50 de milioane de euro

Finantarea contractului va fi facuta din „alocatii CJ Cluj, surse proprii, credit furnizor, credite bancare si alte surse“, potrivit anuntului de licitatie. De asemenea, principalul criteriu de atribuire a contractului va fi oferta cea mai avantajoasa din punct de vedere economic, tinindu-se seama de: pretul ofertei – 50%, durata de executie a lucrarilor pentru primul contract subsecvent – 20%, dobinda anuala efectiva – 10%, durata creditului furnizor – 10% si caracteristicile tehnice – 10%. Printre altele, firmele ce se vor inscrie la licitatie trebuie sa faca dovada unei cifre de afaceri medii pe ultimii 3 ani de minim 50 de milioane de euro, dar si a unor acorduri de finantare incheiate cu banci sau alte institutii de credit pentru asigurarea creditului furnizor.
     De asemenea, agentii economici interesati de realizarea noii piste a aeroportului clujean trebuie sa fi realizat, in ultimii 5 ani, cel putin un contract de lucrari similare in valoare de 20 de milioane de euro.

    7 etape pentru lucrari

Acordul cadru va fi incheiat pentru realizarea urmatoarelor obiective: pista de decolare-aterizare de 3.500 de metri, sistem de balizaj, platforme, cale de rulare, bretele de legatura si alte lucrari de infrastructura aeroportuara. Lucrarile au fost impartite in 7 etape, prima dintre ele fiind executia pistei pe lungimea de 2.100 de metri si a unei bretele de legatura, cu toate lucrarile conexe si dotarile necesare pentru exploatarea pistei pe aceasta lungime. Urmatoarele etape sint: etapa a II-a – realizarea bretelei de legatura la mijlocul noii piste, etapa a III-a – executia prelungirii pistei de la 2.100 de metri pina la 3.500 de metri, etapa a IV-a – executia platformelor de imbarcare pentru doua locuri de parcare aeronave, etapa a V-a – executia caii de rulare paralela cu pista pe partea de Est si a unei bretele de legatura, etapa a VI-a  – continuarea executiei platformei de imbarcare-debarcare pentru un loc de parcare aeronave si etapa a VII-a – executia prelungirii pistei si a unei bretele de legatura, cu buzunar de intoarcere.

    Ofertele, asteptate pina in 15 septembrie

Ofertele pot fi depuse pina in data de 15 septembrie, la ora 9, urmind ca acestea sa fie deschise o zi mai tirziu. Noua pista a Aeroportului International Cluj-Napoca va avea o lungime totala de 3.540 de metri si o latime de 45 de metri, iar durata de realizare a investitiei se va intinde pe perioada anilor 2010-2014, in functie de finalizarea lucrarilor de deviere a riului Somes.
 
Proiectele de arhitectura urbana desemnate cistigatoare in prima faza a concursului de arhitectura Arhetipuri au fost expuse in acest final de saptamina la Cluj-Napoca, in Piata Unirii.

Prima etapa a concursului s-a încheiat în data de 27 iunie, în concurs fiind înscrise în total 219 proiecte. Dintre acestea, 26 au fost selectate în prima faza a jurizarii, pentru ca mai apoi cele mai valoroase 8 lucrari se fie desemnate finaliste. În urma primei etape, în concurs au ramas doar patru orase, printre care si Cluj-Napoca. În total, în concurs au fost puse la bataie premii în valoare de peste 30.000 de euro, marele premiu fiind în valoare de 11.500 de euro.
     Cluj-Napoca este prezent în finala concursului „Arhetipuri“ cu un proiect realizat de echipa biroului MCUB pentru Parcul „Ion Luca Caragiale“. Autorii proiectului sînt arhitectii Voicu Bozac si Mircea Munteanu, împreuna cu inginerul Marilena Maierean, care a colaborat la partea de iluminare, inginerul Gabriel Urian, care s-a ocupat de structura, si arhitectul Catalin Trandafir pentru partea de vizualizare 3D. Juriul a apreciat ca „proiectul are valoare de arhetip, respectînd atît situl, cît si natura. Reprezinta idealul pavilionului clasic de parc, mergînd înapoi pîna la întelesul antic grecesc pentru astfel de structuri. Functioneaza nu doar ca o destinatie placuta pe timp de zi, în timpul noptii acoperisul – o structura ultrausoara din PVC care poate fi luminata din interior – oferind un element luminos neasteptat parcului“.
 
Primaria Sectorului 6 va aloca 1,43 milioane de euro pentru amenajarea peisagistica a zonei Lacului Morii, solicitand si asistenta pentru construirea unei zone de agrement si turism in jurul acestui obiectiv. Finantarea va fi asigurata din fonduri europene, prin Programul Operational Regional. Lucrarile vor fi realizate pe o suprafata totala de aproximativ 25 de hectare si vor ipresupune amenajarea de spatii verzi, alei, piste pentru biciclisti, precum si constructia unui debarcader si a unui pavilion administrativ. Proiectul va fi implementat pe o perioada de 6 luni. Pentru ca licitatia sa aiba loc, trebuie sa depuna oferte minimum cinci companii. Termenul limita pentru primirea ofertelor este 14 iunie 2010, ora 9:00, ofertele urmand a se deschide doua ore mai tarziu. Informatii suplimentare pot fi obtinute de la autoritatea contractanta, respectiv Serviciul de Achizitii Publice, Directia Investitii, din cadrul Primariei Sectorului 6 sau la www.primarie6.ro