Proiectul "10.000 de kilometri de drumuri judeţene" va fi lansat în toamna acestui an şi va beneficia de o finanţare de peste un miliard de euro, a anunţat sâmbătă premierul Emil Boc, cu ocazia recepţiei lucrărilor de modernizare a DN 17, care leagă judeţele Cluj, Bistriţa-Năsăud şi Suceava.



"Este un proiect multianual, care va fi lansat în această toamnă, cu finanţare multianuală, care se ridică la peste un miliard de euro şi care va reuşi conexarea drumurilor judeţene cu drumurile naţionale sau cu autostrăzile în lucru sau care sunt deja finalizate ca şi kilometru", a declarat premierul.

Emil Boc spune că lucrările la aceste drumuri judeţene trebuie începute de urgenţă, pentru ca România să nu piardă avantajul competitiv pe care îl are în domeniul turismului.

"Pe bază de credit furnizor, se vor putea contracte credite care vor fi plătite în anii următori. Dar lucrările se efectuează încă de pe acum, pentru că dacă vom aştepta 2020 să începem lucrări de modernizare a drumurilor judeţene, pierdem acest avantaj competitiv pe care România îl are în domeniul turismului sau în domeniul economic, de a-şi pune în valoare ceea ce are", a mai spus Emil Boc.

Primul ministru Emil Boc şi ministrul Transporturilor şi Infrastructurii Anca Boagiu au participat, sâmbătă, la recepţia lucrărilor de modernizare a DN 17, care a avut loc la graniţa dintre judeţele Bistriţa-Năsăud şi Suceava. La eveniment au mai luat parte preşedinţii Consiliilor Judeţene Cluj - Alin Tişe, Bistriţa-Năsăud - Liviu Rusu şi Suceava - Gheorghe Flutur, vicepreşedintele PDL Ioan Oltean, parlamentari, primari şi politicieni din cele trei judeţe străbătute de DN 17.
 
Gold Plaza, primul mall din Baia Mare, dezvoltat de compania ungara Futureal si fondul austriac de investitii Immofinanz, va genera venituri din chirii de circa 3,5 milioane de euro pe an, centrul comercial urmand sa fie preluat integral de austrieci in cateva saptamanii.

"Nu am incheiat inca procesul de preluare integrala a actiunilor, acest lucru va mai dura cateva saptamani. In ceea ce priveste veniturile pe care le asteptam din inchirierea mall-ului Gold Plaza, estimam ca acestea se vor ridica la circa 3,5 milioane de euro in primul an de functionare a centrului comercial", a declarat Eduard Zehetner, CEO si CFO al fondului de investitii Immofinanz.

Centrul comercial Gold Plaza a fost inaugurat ieri, circa 82,5% din magazinele inchiriate fiind deschise publicului. In prezent, mall-ul este inchiriat in proportie de 86%, insa dezvoltatorii spun ca in urmatoarele doua saptamani gradul de ocupare va creste la 89%.

Chiria medie pe metru patrat pentru magazinele din Gold Plaza este mai putin de 10 euro/luna, in contextul in care nivelul veniturilor incasate se va ridica la 3,5 milioane de euro pe an.

Agentul de inchiriere a centrului comercial este compania de consultanta imobiliara Colliers International, iar printre cei mai importanti chiriasi ai Gold Plaza se numara: Cora, C&A, Domo, Takko, New Yorker si Deichmann.

Gold Plaza este amplasat la intersectia bulevardelor Decebal si Victoriei, are o suprafata de 30.000 mp inchiriabili si a necesitat o investitie de circa 97 milioane de euro, dintre care 70 milioane de euro au reprezentat costurile de constructie. Proiectul a fost dezvoltat de compania ungara Futureal (25% din actiuni) in parteneriat cu fondul austriac Immofinanz (75%).

Pe plan local, fondul austriac Immofinanz mai detine centrele comerciale Polus Center (Cluj-Napoca), Euromall (Pitesti) si Armonia Center (Arad), precum si mai multe cladiri de birouri si parcuri industriale, fiind cel mai puternic investitor din piata imobiliara romaneasca.

Mai mult, intrebat daca este de parere ca Immofinanz si-ar putea dubla numarul de centre comerciale din Romania in urmatorii cinci ani, Zehetner a spus ca zece mall-uri ar fi o cifra rezonabila, insa momentan preocuparea principala a companiei este proiectul din Constanta, fostul Polus Center Constanta, redenumit Maritimo Shopping Center.

 
Toti analistii pietei de profil au cazut de acord asupra ideii conform careia momentul reluarii cresterii in domeniul constructiilor va fi in mod indisolubil legat de acela in care vor fi reluate investitiile, indiferent ca este vorba despre cele realizate cu sume imprumutate de la institutiile bancare active in Romania sau de proiecte sustinute prin intermediul unor actiuni speculative ale fondurilor inchise de investitii. O alta veste buna este ca sumele respective sunt deja pregatiti, cel putin in ceea ce priveste intentiile reprezentantilor "hedge funds", insa exista elemente de incertitudine care descurajeaza momentan deblocarea initiativei. Cum niciunul dintre indicatorii consacrati nu par a se constitui intr-o piedica evidenta, cauza trebuie cautata in alta parte. O explicatie plauzibila este furnizata chiar de programul de negocieri cu Fondul Monetar International, inscris in agenda actuala a Guvernului, care prevede evantuale reduceri ale fiscalitatii prin diminuarea cotei unice de la 16% la 12% si pe cea a impozitului pe forta de munca (presupunand contributii la fondurile de asigurari de sanatate si de pensii) de la 44% la 41%. Daca primul element, asa cum se sublinia anterior, nu afecteaza decat intr-o mica masura afacerile actuale si pe cele viitoare (intrucat este vorba despre mentinerea taxei la o valoare fixa, desi cuantumul acesteia se diminueaza), cel de-al doilea reprezinta elementul-cheie al intregii problematici. Asa cum recent subliniau inalti reprezentanti ai autoritatilor publice din Romania, problema suprataxarii fortei de munca reprezinta una dintre principalele piedici in calea dezvoltarii companiilor locale. Aceasta masura dauneaza functionarii in parametri optimi a economiei nationale, determinand, printre altele reducerea productivitatii si a PIB, asa cum arata si reprezentantii Bancii Mondiale. Pozitie de top, in ceea ce priveste taxarea angajatorilor Conform datelor incluse intr-un clasament realizat in functie de valorile contributiilor angajatilor si angajatorilor in Europa, tara noastra se plaseaza pe o pozitie fruntasa, cu o rata de 46,25%, fiind depasita doar de Olanda, Cehia, Franta, Albania si Polonia. La polul opus se afla Belgia, Marea Britanie si Irlanda, state in care taxele respective au o cota inferioara nivelului de 30%. Paradoxul este ca, in pofida faptului ca gradul de taxare din acest punct de vedere este unul dintre cele mai mari din Europa, veniturile pe care statul roman le colecteaza din aceste contributii sunt printre cele mai scazute, cumuland mai putin de 6% din PIB (spre deosebire de Polonia si Slovenia, care obtin din contributii sume de peste 12% din PIB). Explicatia este simpla si a fost punctata in mod public chiar de reprezentati ai statului: companiile prefera sa declare pentru angajati salariile minime pe economie si astfel sa eludeze plata impozitelor cuvenite. Intreprinzatorii autohtoni au identificat, de-a lungul timpului, si alte debuseuri menite a facilita eludarea legii respective, cum ar fi, de pilda, efectuarea de plati in sisteme auxiliare, pentru care nu era prevazuta o taxare corespunzatoare a muncii. Anormalitatea a ajuns la asemenea cote in Romania, incat metoda respectiva a fost aplicata pentru o perioada indelungata chiar si de autoritatea abilitata sa colecteze taxele si si efectueze controale economice - Ministerul Finatelor - unde parti importante ale remuneratiilor functionarilor publici erau formate din asa-numite stimulente netaxabile. Expertii internationali mai avertizeaza asupra faptului ca efectul combinat al taxelor mari aferente salariilor este acela de destabilizare a economiei nationale pe termen lung, cu atat mai mult cu cat se manifesta chiar si intr-o perioada de mari dezechilibre manifestate pe plan international.