Alpine SA, Balzolla Construcţii SRL, Isaff - Societatea de Semnalizări şi Automatizări Feroviare SA, Mari Vila Com SRL, Martin Rose Germania, Swietelsky Baugesellschaft Mbh şi Societatea de Construcţii în Transporturi Bucureşti S.A sunt cele şapte societăţi care au propus oferte pentru reabilitarea liniei de tramvai. Ultima dintre ele nu va intra în cursa acestei licitaţii, având în vedere că nu şi-a achitat garanţia de participare, a declarat preşedintele Comisiei de licitaţie, viceprimarul Radu Moisin.

Contractul privind reabilitarea liniei de tramvai atât pe tronsonul Piaţa Gării - cartierul Mănăştur, cât şi pe tronsonul Piaţa Gării - Bd. Muncii a fost evaluat la 122 de milioane de lei plus TVA. La licitaţia privind atribuirea acestui contract au fost înscrise şapte societăţi, din care una a fost descalificată, pentru că nu a achitat garanţia de participare. Preşedintele Comisiei de licitaţie, viceprimarul Radu Moisin, a precizat că, fiind vorba de o licitaţie electronică, procedura de atribuire a contractului vizează mai multe etape. "În primul rând, avem obligaţia de a înregsitra societăţile ofertante. Apoi urmează etapa de evaluare a documenteleor de calificare şi a propunerii tehnice pentru acest proiect. Dacă societăţile trec de această fază, vor intra în etapa evaluării ofertelor financiare. Apoi ar urma să fie desemnată societatea câştigătoare. Va dura câteva săptămâni deoarece documentaţia este complexă", a apreciat Moisin.

În privinţa societăţilor rămase în cursa pentru acest contract, se cere o cifră medie de afaceri pentru anii 2007, 2008 şi 2009 de minimum o sută de milioane de lei sau echivalentul în euro. De asemenea, ele au obligaţia ca în ultimii cinci ani să fi derulat cel puţin trei contracte similare (execuţie linie de tramvai, cu valoarea cumulată de cel puţin o sută de milioane de lei fără TVA). Firmele au obligaţia să asigure următoarele dotări tehnice: staţie topo totală (minimum o bucată), excavator multifuncţional (minimum patru bucăţi), buldozer/greder dotat cu echipament laser (minimum două bucăţi), precum şi altele legate de dotări tehnice, dar şi să dispună de personal calificat. Contractul privind reabilitarea liniei de tramvai din municipiul Cluj-Napoca presupune 11,49 km de cale simplă tramvai modernizată, 630 mp suprafaţă carosabilă refăcută, 10.732 mp strat uzură refăcut, 12 peroane de refugiu şi 3.200 mp spaţiu verde amenajat. Trebuie amintit că finanţarea acestui contract este suportată din fonduri nerambursabile în valoare de peste 55 de milioane de lei, dintr-un total de peste 76 de milioane de lei. Lucrările pe cele două tronsoane vor începe concomitent, iar durata de execuţie este de 46 de luni.

 
 
Pentru amenajarea zonei înconjurătoare noului stadion, Consiliul Judeţean Cluj alocă un buget de peste 1,7 milioane de lei. Licitaţia vizează lucrările de proiectare şi de execuţie şi va demara în iunie.


Amenajarea zonei din vecinătatea stadionului vizează aleile de acces, aleile pietonale, spaţiile verzi, parcul pentru copii ce se va realiza pe fostele terenuri de tenis, sensurile de circulaţie, accesul spre parking şi chiar şantierul ce urmează să fie deschis pentru construcţia sălii polivalente. În acest sens, Consiliul Judeţean (CJ) Cluj are sarcina de a organiza o nouă licitaţie publică pentru atribuirea contractului de proiectare şi execuţie, pentru care a fost stabilit un buget de 1.706.950 lei. Preşedintele CJ, Alin Tişe, a precizat că stadionul nu va putea funcţiona înainte ca lucrările din exterior să se finalizeze.

CJ plănuieşte să inaugureze noul stadion Cluj Arena în septembrie anul acesta. Acest obiectiv va deveni funcţional de abia după ce va fi amenajată şi zona exterioară. "Trebuie să organizăm o nouă licitaţie, pentru atribuirea unui nou contract de lucrări. Tot ce ţine de exteriorul incintei stadionului va intra în acest contract. Astfel, trebuie amenajate zona pietonală, căile de acces pentru maşini, intrările pentru autocare, alei de acces, scări de acces, turnicheţi (spaţii de preselecţie a publicului), legăturile cu parcul central, dar şi cu viitorul parc de copii ce va fi amenajat pe fostele terenuri de tenis, vor fi stabilite noi sensuri de circulaţie, este destul de lucru şi la partea aceasta, ca atare avem sarcina să atribuim acest contract cât mai repede posibil, pentru că stadionul nu poate fi dat în funcţiune dacă nu avem amenajat şi exteriorul", a explicat Alin Tişe. El a precizat că pentru acest contract, care va implica atât lucrările de proiectare, cât pe cele şi de execuţie, a fost rezervată suma de 1.706.950 lei. "Sper ca undeva în iunie să putem atribui acest contract, astfel încât în septembrie să putem inaugura oficial stadionul", a spus Tişe.

La rândul său, vicepreşedintele CJ, Radu Bica, a spus că pentru pregătirea licitaţiei ce vizează amenajarea pe verticală a stadionului (exteriorul), este nevoie de o documentaţie specială. "Pentru a şti ce trebuie să cerem firmelor care se înscriu în această licitaţie, este nevoie să conlucrăm cu specialiştii care au lucrat la proiectul stadionului. Proiectul pentru amenajarea exteriorului nu poate fi realizat fără a se ţine seama de cel al stadionului. Astfel că le-am cerut arhitecţilor stadionului să ne ajute la elaborarea documentaţiei de licitaţie şi deja se lucrează în această direcţie. Sper că nu vom întâmpina probleme şi că vom reuşi să atribuim acest contract în vară, astfel încât lucrările să se finalizeze la timp, pentru a inaugura stadionul în spetembrie, aşa cum ne-am propus", a comentat Radu Bica.

Unul dintre responsabilii proiectului care a stat la baza Cluj Arena, Şerban Ţigănaş, a explicat că proiectul pentru amenajarea exteriorului este la fel de important precum cel al stadionului, avertizând că este necesar ca administraţia locală şi cea judeţeană să se pună de acord în privinţa terenurilor pe care le împart în zona stadionului. Tot Ţigănaş a explicat că pentru orice ajutor solicitat din partea arhitecţilor se cere angajarea unui concurs, care să fie plătit şi în schimbul căruia să se poată cere profesionalism şi calitate. El a avertizat şi că situaţia actuală a terenurilor din vecinătatea stadionului trebuie reglementată, încât proiectul să poată fi realizat fără nici un fel de impediment. "Trebuie delimitată zona de intervenţie. Acolo mai există încă o clădire, care nu ştiu ce regim mai are. Primăria Cluj-Napoca şi CJ şi-au reîmpărţit zona, trebuie văzută situaţia terenurilor. Pe mine mă interează desenul final, caracterul zonei, coerenţa obiectivelor care vor apărea acolo. Să nu uităm că în vecinătate trebuie construită şi sala polivalentă, angajată de primărie, deci de pe acum trebuie proiectat şantierul, e necesar să fie gândită o soluţie temporară pentru protecţie. Pentru orice soluţii care implică o atare muncă - sunt arhitect şi e normal să o spun - se impune şi un contract", a comentat Şerban Ţigănaş.

 
 
Guvernul a aprobat un programul de actiuni pentru 2011 pentru consolidarea cladirilor de locuit multietajate, incadrate in clasa I de risc seismic si care prezinta pericol public, finantat cu suma de 8 milioane de lei din bugetul Ministerului Dezvoltarii Regionale si Turismului (MDRT)

In anexa proiectului sunt incluse 11 cladiri cu lucrari de consolidare in curs de executie la 1 ianuarie (opt unitati din Bucuresti, una din Roman si doua din Tulcea), zece cladiri la care urmeaza sa se organizeze contractarea executiei lucrarilor (opt unitati din Bucuresti, una din Sfantu Gheorghe si una din Harsova) si patru cladiri cu proiecte de consolidare in curs de elaborare la 1 ianuarie (trei din Bucuresti si una din Targu Mures).

La stabilirea cladirilor incluse in programele anuale de actiuni se au in vedere, in principal, urmatoarele criterii tehnice: numarul (mediu) de persoane existent in cladire, existenta spatiilor publice (la parter sau la alte niveluri ale cladirii), gradul de avariere a structurii cladirii la cutremurele din 1940, 1977 si 1986, asimetria structurii cladirii si numarul de etaje ale acesteia, anul constructiei, normele de proiectare antiseismica utilizate pentru proiectarea structurii de rezistenta, pozitia in municipiu/oras a imobilului si consecintele la scara urbana ale unei prabusiri si conditiile locale de teren, se arata intr-un comunicat MDRT.

 
 
Consiliul Local Feleacu a acceptat o asociere cu administraţia judeţeană în vederea realizării unui nou parc industrial - Tetarom IV. Suprafaţa de teren vizată măsoară 87 de hectare. Directorul societăţii Tetarom, Viorel Găvrea, a declarat că terenul a fost evaluat şi că o parte din el - peste 15 hectare - se pretează foarte bine pentru un parc fotovoltaic. Mai multe societăţi internaţionale ar fi interesate să investească într-un astfel de proiect de energie alternativă.

O parte din terenul pe care administraţia judeţeană l-a preluat de la comuna Feleacu pentru realizarea unui nou parc industrial va avea ca destinaţie un proiect de energie alternativă. “Suprafaţa are o expunere excelentă. Nu sunt clădiri, nici păduri, nici alte elemente care să fie în defavoarea unui parc fotovoltaic. Prezenţa curenţilor în zona respectivă împiedică depunerea prafului pe sticlă, ceea ce avantajează foarte mult o astfel de investiţie. Sunt o mulţime de alte plusuri, inclusiv temperatura optimă, astfel încât nu văd nici un motiv pentru care să nu dezvoltăm un parc fotovoltaic”, a anunţat directorul Tetarom, Viorel Găvrea. Acesta a explicat că se află deja în discuţii cu mai multe societăţi care ar avea interesul să investească într-un parc fotovoltaic. “Pentru cea mai mare parte din teren, vom dezvolta un parc industrial şi ne vom strădui să aducem firme de această categorie. În privinţa suprafeţei care va avea ca destinaţie un parc fotovoltaic, suntem deja în dicuţii cu mai multe societăţi de profil, din Austria, Italia şi chiar şi din China”, a spus Găvrea. Puterea parcului fotovoltaic va fi de 5 MW. “În prezent, pentru a asigura necesarul parcurilor industriale pe care noi le avem în administrare, avem nevoie de 2 MW. Acest parc ne-ar putea furniza 5 MW, deci ar fi chiar foarte bine pentru a ne asigura necesarul de energie”, a spus Găvrea.

Investiţia în Tetarom IV a fost evaluată la 11 milioane de euro, bani pe care administraţia judeţeană încearcă să-i atragă din fonduri europene, prin intermediul Planului Integrat de Dezvoltare Urbană (PIDU) al Asociaţiei Zona Metropolitană Cluj. Chiar dacă atât comuna Feleacu, cât şi administraţia judeţeană şi-au dat acordul pentru realizarea acestei investiţii, asocierea propriu-zisă nu a fost parafată. “Consiliul Judeţean mai are de întreprins o serie de paşi legali, până în momentul în care noi vom prelua în administrare acest teren. În primul rând, trebuie adoptat contractul de asociere dintre părţi. Pentru că în baza acestui contract vom afla în ce condiţii primim terenul în administrare. Consiliul Local al comunei Feleacu trebuie să facă evaluarea terenului şi să ajungă la o înţelegere cu administraţia judeţeană asupra beneficiilor care revin fiecărei părţi. Pentru că, în conformitate cu procedura, societăţile chiriaşe care vor investi în noul parc vor avea posibilitatea să cumpere terenul după cinci ani şi atunci trebuie să se decidă de la bun început cum vor fi împărţite aceste sume. O parte ar trebui să încaseze Consiliul Local Feleacu, dar, pe de altă parte, Consiliul Judeţean investeşte 5 milioane de euro în infrastructură şi ar trebui să aibă parte de o serie de beneficii. Toate aceste lucruri trebuie stabilite foarte clar, înainte ca noi să preluăm terenul în administrare”, a apreciat Viorel Găvrea.

Rămâne ca Tetarom să facă demersuri pentru a obţine titlul pentru un nou parc industrial, după ce Consiliul Judeţean va aproba această iniţiativă. Preşedintele judeţului, Alin Tişe, a precizat că toate etapele pentru definitivarea acestui proiect vor fi parcurse în cel mai scurt timp. “Vom avea banii în buget pentru cofinanţare. În rest, tot ce mai trebuie să facem este să adoptăm o serie de hotărâri, la înţelegere cu administraţia locală Feleacu. Sper ca în cel mai scurt timp să putem derula proiectul, mai ales că societatea pe care am angajat-o să realizeze studiul de fezabilitate şi-a făcut deja treaba”, a spus Tişe.
 
 
Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR) a primit anul trecut cele mai mari subvenţii de la stat, aproape 1,6 mld. euro, fiind astfel instituţia care a primit cei mai mulţi bani în condiţiile în care fondurile proprii au reprezentat doar 13% (222 mil.

euro) din totalul surselor pe care le-a avut la dispoziţie. Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii (MTI) a rectificat bugetul de venituri şi cheltuieli pentru anul 2010, majorând cu 9% cheltuielile CNADNR faţă de rectificarea anterioară, de la 1,79 miliarde de lei (426 mil. euro) la 1,95 mld. lei (464 milioane de euro).

Hotărârea de guvern privind aprobarea bugetelor de venituri şi cheltuieli ale MTI nu este însă clară în privinţa modului de realizare a veniturilor, iar până ieri niciunul dintre oficialii CNADNR şi nici cei ai MTI nu au răspuns solicitării ZF de a aduce clarificări în privinţa repartizării veniturilor şi a cheltuielilor.

Un lucru este însă foarte evident din proiectul de rectificare a bugetului instituţiei, anume că veniturile proprii ale CNADNR, care includ taxele de drum şi rovinietele, sunt în sumă de doar 934,4 mil. lei (circa

222 mil. euro). Acest lucru înseamnă că majoritatea banilor, circa 6,7 mld. lei, până la 7,67 mld. lei (1,8 miliarde de euro) contabilizaţi la "Venituri şi surse", vin de la bugetul de stat, în condiţiile în care trebuie spus că Ministerul Transporturilor a absorbit între 2007 şi 2010 doar circa 1,8% din fondurile europene destinate României în sumă de 2 mld. euro.

Acest lucru înseamnă că cele 379 milioane de lei

(90 milioane de euro) pe care CNADNR le-a bugetat anul trecut ca fiind fonduri externe nerambursabile au venit tot de la bugetul de stat.

Legea permite ca 30% din fondurile nerambursabile într-un proiect să reprezintă plăţi anticipate de la bugetul de stat.

CNADNR, pe plus la final de an

La capitolul investiţii, instituţia a avut circa 5,5 miliarde de lei (1,3 miliarde de euro), din care 2,3 mld. lei (550 milioane de euro) plăţi din transferuri şi din Fondul Naţional de Dezvoltare pentru investiţii, adică tot bani de la bugetul de stat.

Pe de altă parte, noua formă a bugetului ia în calcul pentru CNADNR un profit contabil, rămas după deducerea impozitului pe profit, de circa 219,9 milioane de lei (52,4 milioane de euro), această sumă urmând să fie repartizată pentru acoperirea pierderilor contabile din anii anteriori.

CNADNR, care are un număr de 6.416 angajaţi, a inaugurat anul trecut doar 12 kilometri de autostradă şi a pus în funcţiune 621 de kilometri de drumuri naţionale reabilitate, la care se adaugă 105 kilometri de centuri. Pentru 2011, CNADNR estimează că va mai lansa încă 83 de kilometri de autostradă, 34 de kilometri de centuri şi va finaliza reabilitarea a încă 261 de kilometri de drumuri naţionale.

Tarom, pe profit în 2010

Comparativ, compania aeriană de stat Tarom a avut venituri totale de 1,65 miliarde de lei (circa 400 mil. euro), din care circa 77%, adică 1,27 miliarde de lei (300 mil. euro), au fost venituri din activitatea de transport aerian. Tarom a transportat anul trecut 2,2 milioane de pasageri, cu circa 25% mai mulţi faţă de anul 2009. Conform hotărârii de guvern privind aprobarea bugetelor de venituri şi cheltuieli pe 2010 ale operatorilor aflaţi sub autoritatea MTI, Tarom urma să înregistreze anul trecut un profit de cira 53 milioane de lei (12,6 milioane de euro), în condiţiile în care în 2009 a avut pierderi de 55,8 milioane de euro.

Pe de altă parte, compania din structura MTI cu cele mai mari pierderi este CFR SA, care a înregistrat anul trecut un rezultat financiar negativ de 778,54 mil. lei (185,36 mil. euro), potrivit hotărârii de guvern, cu aproape 18% mai mic faţă de valoarea estimată iniţială, de 935 mil. lei (222,6 mil. euro). CFR SA a consemnat anul trecut venituri din exploatare de aproximativ

1,3 mld. lei (310 mil. euro). Totodată, Metrorex a avut pierderi de 33 milioane de lei anul trecut, în condiţiile în care a avut venituri proprii din transportul de călători cu metroul de circa 159 milioane de lei (37,9 milioane de euro), restul veniturilor şi surselor de finanţare, de până la 582 milioane de lei (138,6 milioane de euro), venind în mare parte tot de la bugetul de stat.

CNADNR

Venituri şi surse totale: 1,8 mld. euro, din care

n Venituri proprii: 222 mil. euro

n Subvenţii de stat: circa 1,6 mld. euro

CFR SA

Venituri şi surse totale: 819 mil. euro

n Venituri proprii: circa 300 mil. euro

n Subvenţii: 167 mil. euro

TAROM

Venituri şi surse de finanţare a investiţiilor: 408 mil. euro

n Venituri proprii: circa 300 mil. euro

n Subvenţii: 11,8 mil. euro

Sursa: calcule şi estimări ale ZF, pe baza HG privind aprobarea bugetelor de venituri şi cheltuieli actualizate pe anul 2010 ale unor operatori economici aflaţi sub autoritatea MTI. Celelalte surse de venituri luate în calcul de MTI sunt veniturile financiare şi cele extraordinare, precum şi veniturile din fonduri europene.

 
 
Cele mai mari 30 de contracte atribuite de Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR) în ultimii patru ani au o valoare totală de aproape 1,7 miliarde de euro, însă doar nouă dintre aceste contracte, în valoare de 400 mil. euro, au fost reprezentate de lucrări pentru autostrăzi sau variante ocolitoare de oraşe. În aceeaşi perioadă, CNADNR a avut la dispoziţie aproape 9 miliarde de euro.

Cea mai mare parte a contractelor pe care instituţia le-a încheiat în perioada 2007-2010 se referă la modernizări sau reabilitări de drumuri naţionale, precum şi la servicii de întreţinere multianuală a reţelei de drumuri din câteva judeţe.

De altfel, cea mai valoroasă lucrare atribuită de CNADNR în toată această perioadă a fost cea de modernizare a drumului naţional 67C, pe ruta Bengeşti-Sebeş, o şosea care traversează munţii Parâng din Carpaţii Meridionali, pe o distanţă de 148 de kilometri, contractul ridicându-se la aproape 335 milioane de euro, conform datelor e-licitaţie.
ro integrate de spend.ro.

2010 a fost anul cel mai slab la capitolul atribuiri de contracte de către compania de autostrăzi şi drumuri naţionale, doar unul dintre acestea remarcându-se din punctul de vedere valoric, cel pentru construcţia tronsonului Deva-Orăştie din Coridorul IV paneuropean, cu o valoare de aproape 180 milioane de euro fără TVA. De altfel, acesta a fost şi singurul contract privind construcţia unei autostrăzi propriu-zise atribuit anul trecut, fiind câştigat de asocierea dintre Strabag şi Straco Grup.

Contracte mari, de peste 80 milioane de euro fără TVA, au fost şi cele pentru reabilitarea DN 2 Focşani-Ojdula, o şosea care traversează munţii Vrancei, sau pentru modernizarea DN 67B Scoarţa-Piteşti. Mai mult, tronsonul Focşani-Ojdula apare de trei ori în topul celor mai mari 30 de contracte atribuite de CNADNR, în condiţiile în care finanţarea lucrărilor a fost suplimentată.

De ce însă priorităţile CNADNR-ului în cei patru ani au fost reprezentate în mare parte de drumurile naţionale şi în special de cele care nu au un trafic auto foarte intens, aşa cum arată topul celor mai mari 30 contracte?

"O explicaţie este că o parte dintre aceste contracte ar putea fi promisiuni din campaniile electorale, care trebuia onorate la un moment dat. Mai mult, ministerul a încercat să împingă bani către proiecte pentru care rigorile implicate de cofinanţarea din fonduri europene nu erau atât de mari. Este surprinzător şi în acelaşi timp regretabil că s-a întâmplat acest lucru. Noi am sugerat mereu renunţarea la acele proiecte care nu se justifică din punctul de vedere al fluxurilor auto şi să începem să avem o strategie în acest sens.

În momentul de faţă, priorităţile din perspectiva dimensiunilor traficului auto sunt autostrada Bucureşti-Braşov, precum şi centurile marilor oraşe", a declarat Laurenţiu Plosceanu, preşedintele Asociaţiei Române a Antreprenorilor din Construcţii (ARACO).

În anii 2007, 2008, 2009 şi 2010, CNADNR a avut în total la dispoziţie bugete de circa 9 miliarde de euro, suficient pentru a finaliza mult peste 1.000 de kilometri de autostrăzi, având în vedere standardele de cost chiar şi pentru cele mai scumpe autostrăzi, cele situate în zona de munte, care se ridică la 6,1 milioane de euro pe kilometru.

Cu toate acestea, în cei patru ani, România nu a reuşit să construiască decât circa 90 de kilometri de autostrăzi, potrivit datelor ZF.

Astfel, în acest moment, în România există 314 kilometri de autostradă, potrivit informaţiilor furnizate de Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii, şi anume Bucureşti - Piteşti (111 km), Bucureşti - Cernavodă (151 km) şi Câmpia Turzii - Gilău (52 km).

Sfârşitul anului 2010 a adus schimbări însă în ceea ce priveşte priorităţile MTI.

Astfel, dacă în primele 11 luni ale anului 2010 licitaţiile de autostrăzi au bătut pasul pe loc, doar un singur contract fiind atribuit, în decembrie, pe ultima sută de metri a anului, CNADNR a scos la licitaţie 183 km din Coridorul IV paneuropean. Cei 183 km de autostradă sunt împărţiţi în patru tronsoane (Orăştie - Sibiu, Timişoara - Lugoj, Nădlac - Arad, Lugoj - Deva), care se adaugă celor 32,8 km din tronsonul Deva - Orăştie, contract deja atribuit în 2010.

Costul total a fost estimat la aproape 1,4 mld. euro, iar din această sumă, 85% sunt bani europeni, restul fiind contribuţie de la bugetul de stat.
 
 
Preşedintele Consiliului Judeţean Cluj, Alin Tişe, spune că viitoarea pistă de 3.500 de metri a Aeroportului Internaţional Cluj-Napoca ar urma să fie construită în două etape. El a declarat marţi (11 ianuarie 2011) într-o conferinţă de presă, că ar exista două variante de finanţare. ‘Varianta 1 presupune relicitarea pistei în forma iniţială, dar pe bucăţi, în sensul că încercăm să realizăm pe bani privaţi, dar licitată pe două etape: 2.100 metri în prima etapă şi de la 2.100 la 3.500 m.
Sau varianta B, dacă bugetul judeţului permite asta: încercarea de a realiza până la 2100 m din această pistă pe buget multianual, asta însemnând doi sau trei ani’, a precizat Tişe.

Preşedintele CJ Cluj a adăugat că şi în cazul construirii a numai 2.100 de metri într-o primă etapă, pista ar putea fi folosită de aeronave mari. ‘Important e ca această nouă pistă de 2.100 va putea fi folosită imediat, iar vechea pistă va fi folosită ca pistă II sau pentru comunicare cu terminalele. Avantajul e că s-ar lucra în paralel, nu vom opri zborurile de pe pista veche ca să construim pista nouă şi nici nu vom opri zborurile de pe pista nouă până o prelungim. Ele vor merge în paralel’, a mai arătat Alin Tişe.

În octombrie 2010 a fost organizată licitaţia de construire a pistei, care a fost câştigată de Romstrade Bucureşti contra sumei de 113,6 milioane de euro, dar ulterior firma a fost descalificată. Pentru construirea viitoarei piste este necesară inclusiv devierea pe 7 km a cursului râului Someş.
În strategia de dezvoltare a aeroportului clujean, care a atins un milion de pasageri anual, mai figurează extinderea parcării auto şi construirea unui nou parking auto supraetajat, construirea unui hotel, a unui terminal Cargo, extinderea platformei de îmbarcare/debarcare, a căii de rulare şi modernizarea balizajului luminos.

 
 
Primăria Cluj-Napoca mai are de desfiinţat anul acesta doar două panouri publicitare ilegale. În 2010, poliţiştii comunitari din subordinea municipalităţii au derulat o campanie în forţă în sectorul publicităţii stradale şi au reuşit să ridice de pe domeniul public 260 de panouri amplasate ilegal.

“Anul trecut s-au derulat mai multe acţiuni în sectorul publicităţii stradale din oraş de către poliţiştii comunitari, în colaborare cu Regia Autonomă a Domeniului Public. În urma acţiunilor, au fost înlăturate de pe domeniul public majoritatea panourilor publicitare amplasate fără autorizaţie de construire în oraş. Anul acesta, mai sunt în curs de desfiinţare două panouri, unul în Piaţa Mihai Viteazul, care în prezent este în curs de demontare, şi un altul, situat în cartierul Grigorescu”, a explicat purtătorul de cuvânt al primăriei, Oana Buzatu.

Potrivit datelor furnizate de administraţia locală clujeană, anul trecut au fost desfiinţate 260 de panouri publicitare ilegale, dintre care 35 au fost ridicate de către proprietari, iar restul de 225 de către poliţiştii comunitari în colaborare cu Regia Autonomă a Domeniului Public. “În total, au fost desfiinţate de pe domeniul public 290 de mijloace publicitare fără autorizaţie. În afară de panouri, s-au verificat şi mesh-urile publicitare, 30 dintre ele fiind ridicate de pe clădiri. La acest capitol, al publicităţii ilegale, s-au dat şi 63 de sancţiuni în valoare de 335.000 de lei”, au informat reprezentanţii municipalităţii. În 2009, poliţiştii comunitari s-au ocupat de identificarea mijloacelor publicitate din oraş. Aceştia au inventariat şi verificat 376 de panouri situate pe domeniul public şi alte 196 amplasate pe domeniul privat. Dintre acestea, s-a dispus desfiinţarea a 133 de panouri, angajaţii primăriei aplicând 53 de sancţiuni.

Conform regulamentului de publicitate aprobat în 2009 de Consiliul Local Cluj-Napoca, în oraş sunt autorizate 54 de amplasamente pentru panourile publicitare, care au şi fost scoase la licitaţie. Firmele câştigătoare au cerut pentru multe din amplasamente autorizaţiile de construire. Panotaj Expert, care şi-a adjudecat 26 de amplasamente, a solicitat autorizaţii pentru toate locaţiile, cu excepţia celei de pe Bulevardul N. Titulescu nr. 25, care a primit aviz negativ de la Comisia Monumentelor Istorice. News Outdoor a solicitat autorizaţii pentru trei din cele şase amplasamente câştigate la licitaţie, deoarece restul de trei au primit aviz negativ de la Comisia Monumentelor - Piaţa Cipariu nr. 9, Piaţa Cipariu lângă Banca Transilvania şi Dorobanţilor nr. 1. Affichage România a solicitat autorizaţii pentru patru amplasamente, din cele cinci adjudecate la licitaţie, iar Altfel Media, pentru cele două amplasamente câştigate. Celelalte societăţi, Vitrina (şase amplasamente), Target Media (trei amplasamente), Way Media (un amplasament), New Age Advertising Agency (un amplasament) şi Ipse (patru amplasamente), nu au cerut deocamdată autorizaţii de construire.

Guvernul a aprobat la finele anului trecut proiectul de lege privind amplasarea şi autorizarea mijloacelor de publicitate, iniţiat de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului. După intrarea în vigoare a legii, autorităţile administraţiei publice din teritoriu au obligaţia de a elabora regulamente locale, în colaborare cu specialişti din domeniul arhitecturii, urbanismului şi cu reprezentanţi ai industriei de outdoor. Noua lege interzice publicitatea în centrele istorice ale oraşelor. De asemenea, există restricţii privitoare la distanţa dintre panouri, la suprapunerea într-o anumită zonă a mai multor forme de publicitate. Până la 1 mai 2011 toate formele de publicitate vor trebui să fie în conformitate cu noile reglementări, urmând ca autorităţile locale să demareze organizarea de licitaţii pentru amplasamentele destinate mijloacelor de publicitate.

“Noi nu am studiat în amănunt noua lege-cadru, însă ştim că aceasta este o sinteză a regulamentelor de publicitate din marile oraşe din ţară, inclusiv Clujul. Noi am trimis observaţii şi deja la Cluj am autorizat şi licitat un număr fix de amplasamente. Firmele care nu vor plăti chirie vor pierde contractele şi vom relua licitaţia amplasamentelor rămase libere. Avem un compartiment de specialitate care gestionează activitatea de publicitate stradală, extrem de atent”, a explicat viceprimarul Radu Moisin.
 
 
Percepţia experţilor financiari privind evoluţia economiei României în următoarele şase luni s-a îmbunătăţit în decembrie, România devenind ţara cu cele mai bune perspective din Europa Centrală şi de Est (ECE), potrivit unui sondaj efectuat de institutul ZEW şi grupul austriac Erste.


Indicele ZEW privind aşteptările analiştilor pentru economia României a crescut cu 8,8 puncte faţă de noiembrie, la 40,4 puncte.

Pentru Europa Centrală şi de Est, indicele a pierdut 8,7 puncte, până la 22,7 puncte, indicând o evaluare mai precaută a experţilor financiari consultaţi. În funcţie de perspective, România este urmată de Slovacia (33,3 puncte), Croaţia (26,8 puncte) şi Polonia (26,2 puncte).

În timp ce pentru un orizont de timp ce şase luni economia României se sitează cel mai bine, starea actuală este evaluată printre cele mai slabe din regiune. Iindicele aferent a consemnat, însă o îmbunătăţire de patru puncte, la -48,7 puncte. România a făcut astfel schimb de locuri cu Ungaria, care a preluat ultima poziţie, după o înrăutăţire de 12,1 puncte, la -53,1 puncte.

La nivelul ECE, indicele situaţiei economice curente a urcat cu 5,3 puncte la 22 de puncte. Pe lângă Ungaria şi România, doar Croaţia mai este evaluată negativ, la -20 de puncte, după o îmbunătăţire de şapte puncte faţă de luna trecută. În cea mai bună stare se găseşte, la fel ca în noiembrie, economia Turciei, cu 60,7 puncte.

Sondajul, la care au participat 85 de experţi financiari, include din Europa Centrală şi de Est Cehia, Croaţia, Ungaria, Polonia, România, Slovacia şi Turcia.

Perspectivele la şase luni ale bursei de la Bucureşti s-au înrăutăţitr uşor, potrivit studiului, indicatorul privind evoluţia indicelui BET, care include cele mai lichide zece acţiuni de pe bursă, pierzând 1,5 puncte, până la 50 de puncte. Indicatorul perspectivelor BET s-a îmbunătăţit substanţial în noiembrie, când a crescut cu 26,5 puncte.

BET are perspecticve mai slabe decât WIG al bursei poloneze (59 puncte), CROBEX Croaţia (54,1) sau ISE-100 Turcia (52,6) şi se află la egalitate cu indicele ceh PX50 (50). În urma BET s-au plasat SAX Slovacia (36,1) şi BUX Ungaria (25). La nivelul regiunii indicatorul perspectivelor indicelui NTX s-au îmbunătăţit uşor, cu 0,5 puncte, la 60,5 puncte.

Totodată, indicatorul evoluţiei leului în raport cu euro în următoarele şase luni s-a îmbunătăţit cu 11,2 puncte, la 22,5 puncte. Perspective mai bune au doar zlotul polonez (61 puncte) şi coroana cehă (54,2), în timp ce aşteptări mai slabe există în privinţa lirei turceşti (19,2), kunei croate (14) şi forintului ungar (-2,2).

 
 
Tranzacţiile importante încheiate în ultima perioadă au descrețit frunțile investitorilor din piața imobiliară. Principalul energizant a fost, desigur, vânzarea complexului de birouri Floreasca Business Park pentru 100 milioane de euro, singura de asemenea anvergură de la începutul crizei şi până acum.
În a doua jumătate a acestui an au început lucrările la şase proiecte mari, care implică investiţii totale de peste 870 milioane de euro. Chiar dacă partea de dezvoltare rămâne încă dependentă de finanţările bancare, tranzacţionarea imobilelor finalizate este într-o oarecare măsură independentă de acest factor.
Majoritatea deal-urilor încheiate în acest an au implicat un volum redus de lichidităţi, fiind preluate creditele aflate în derulare.
„Sentimentul în piaţă este pozitiv, există apetit pentru dezvoltare şi nu doar pentru proiecte de 10 - 20 milioane de euro, ci pentru investiţii de peste 100 milioane de euro“, spune Radu Lucianu, country manager al CB Richard Ellis. Acesta este convins că tranzacţiile încheiate în acest an vor schimba optica investitorilor pentru anul ce urmează.
Dacă tranzacţia dintre New Europe Property Investments (NEPI) şi Portland a ridicat volumul investiţional aferent acestui an la circa 250 milioane de euro, pentru anul următor investitorii se aşteaptă la un volum crescut cu 10%-20%. Estimările sunt bazate pe negocierile pe care le poartă principalele companii de consultanţă din Bucureşti.
„Apetitul investitorilor creşte odată cu apropierea datei-limită la care expiră mandatele de investiţii ale unor manageri de fonduri, în special aceia care au strâns fonduri în anii 2007-2008, având în vedere că aceste mandate au o perioadă medie de cinci ani“, consideră Cristian Ustinescu, directorul departamentului de investiţii al DTZ Echinox. Omul de afaceri Dan Adamescu şi-a vândut recent participaţia de 16% pe care o deţinea la Generali România, prin intermediul Astra Asigurări, pentru a folosi fondurile la constituirea a trei noi societăţi imobiliare. „E posibil să vedem o revenire a pieţei. Eu văd cu optimism anul viitor, pentru că diferenţa dintre aşteptările vânzătorilor şi cele ale cumpărătorilor a ajuns la un nivel acceptabil de ambele părţi. Sunt discuţii care durează de un an, un an şi jumătate. Pe de o parte, se simte un confort din partea cumpărătorilor, iar pe de altă parte, vânzătorii conştientizează că nu sunt prea multe opţiuni şi că trebuie să accepte preţul acum“, explică Andrei Diaconescu, partener al casei de investiţii Capital Partners.
Tranzacţia crizei
Jucătorii din piaţa imobiliară au fost luaţi prin surprindere de tranzacţia dintre fondul sud-african de investiţii NEPI şi Portland Trust, care a implicat proiectul de birouri Floreasca Business Park.
„Este important să distingi între proprietăţile de top şi cele de pe piaţa secundară de birouri, de care nu ne-am fi atins, pentru că este periculoasă şi va avea mult de suferit. Noi am identificat 12 proprietăţi de acest tip în Bucureşti, din care am ales-o pe cea mai bună. Este posibil ca celelalte imobile să atragă interes asupra lor şi poate se vor găsi investitori care le vor considera oportunităţi“, a declarat în exclusivitate pentru Capital Martin Slabbert, managing directorul NEPI. Proprietăţile identificate de fond au mai fost curtate şi de alţi investitori, după cum ne informează Cristian Ustinescu, însă ofertele au fost retrase ca urmare a evenimentelor din septembrie 2008, data oficială la care a început criza.
Preţul de achiziţie al imobilului este de aproximativ 27,6 milioane de euro, sumă ce va fi asigurată de majorarea de capital ce a fost anunţată de fond în 5 şi 12 noiembrie 2010. Pe lângă această sumă NEPI va prelua şi datoriile externe în valoare de 73,6 milioane de euro, pe care proprietarii imobilului le aveau la data de 30 iunie 2010.
Slabbert spune că decizia de achiziţie a fost luată în acest moment pentru că nu se mai întrevăd noi „deteriorări“ ale pieţei de birouri, după scăderile survenite în ultimii doi ani pe acest segment. El se aşteaptă ca, în următorii doi-trei ani, randamentele investiţionale (yieldurile) să fie stabile, perioadă urmată de o uşoară creştere.
„Nu cred că situaţia economică a României va fi fantastică în 2011, dar va merge mai bine decât în acest an şi va fi o rampă pentru o posibilă revenire în 2012. Ca investitori, suntem concentraţi asupra segmentului de retail, dar am făcut acest popas spre birouri pentru că este singurul segment care oferă valoare. În continuare, ne vom întoarce la retail şi vom studia piaţa pentru noi achiziţii“, subliniază Martin Slabbert. NEPI a mai fost implicată în acest an într-o tranzacţie importantă, când a preluat o parte din centrul comercial Iris Shopping Center din Piteşti, de la Avrig 35, pentru suma de 39,9 milioane de euro, inclusiv datoriile. Portofoliul companiei este format din 30 de proprietăţi de retail, birouri şi industrial, dintre care 24 sunt localizate în România. Acestea au fost evaluate la 145,96 milioane de euro şi au o suprafaţă închiriabilă de circa 140.000 mp.
„Această tranzacţie ar trebui să fie un semnal, însă impulsul investitorilor trebuie să fie dat de partea macroeconomică. Piaţa imobiliară din Bucureşti are potenţial şi este adâncă. Sunt produse interesante, însă trebuie să se găsească investitori pregătiţi să accepte un anumit nivel de risc. Normal ar fi ca anul viitor să mai apară tranzacţii de acest fel, însă depinde de atâţia factori, care pleacă de la politic la economic, încât mi-e greu să fac o previziune“, explică pentru Capital Florin Furdui, country managerul Portland Trust, vânzătorul Floreasca Business Park.
Malluri pe fabrici
După doi ani de tăcere şi regândire de strategii, au început să apară primii „curajoşi“ pe piaţa imobiliară. Cea mai importantă tranzacţie parafată în acest an pe segmentul de terenuri şi care a atras privirile
investitorilor asupra pieţei româneşti este achiziţia platformei industriale Timpuri Noi de către un vehicul investiţional al gigantului suedez Ikea pentru 34,6 milioane de euro. Acţionarii Timpuri Noi au scăzut preţul cu circa 60% faţă de nivelul pe care îl pretindeau înainte de criză.
Planul urbanistic zonal (PUZ) aprobat de primărie pentru Timpuri Noi prevede construcţia unui hotel, spaţii de birouri şi rezidenţiale. La un coeficient de utilizare a terenului (CUT) de 4,5, se poate construi o suprafaţă de 225.000 mp. La patru luni de la încheierea tranzacţiei, terenul de 5,1 ha este eliberat în proporţie de 80%, prin demolarea clădirilor vechi, şi începe să fie pregătit pentru noul proiect.
„Nu cred în proiecte noi decât sporadic, poate unu sau două, şi acestea vor fi dezvoltate de companii cu un equity (disponibilităţi băneşti n.red.) puternic, pentru că efectiv nu există finanţare. În cazul Ikea, mă aştept să înceapă proiectul pentru că are o poziţie puternică, iar băncile vor să îi finanţeze. Chiar dacă băncile nu vor să se implice, e o companie puternică şi poate susţine singură un astfel de proiect“, este de părere Andrei Diaconescu. La câteva luni distanţă, un parteneriat format din managerii grupului BelRom şi ai Auchan a fost implicat într-o nouă tranzacţie de proporţii. Cei doi parteneri au cumpărat 12 ha din terenul platformei industriale Electroputere Craiova, pentru circa 30 mil. euro.
Pe acest lot se va dezvolta un centru comercial, denumit Electroputere Parc, care va avea o suprafaţă construită de 6,3 ha şi va necesita o investiţie de circa 90 milioane de euro. Proiectul are ca dată de finalizare semestrul al doilea al anului viitor. „La Craiova e un caz special, care nu dă tonul altor investiţii similare. Uzinele Ford au schimbat peisajul oraşului şi era o chestiune de timp până să apară şi primul mall“, subliniază reprezentantul Capital Partners.
Proiecte resuscitate
Tot pe locul unei foste fabrici va fi amplasat şi cel de-al 12 centru comercial al Bucureştiului, denumit Victoria City Center. Fondurile de investiţii canadiene CD Capital Partners şi Benevo Capital Corportation, într-un parteneriat de tip joint-venture, au anunţat începerea lucrărilor de demolare a fostei fabrici de textile Dacia din Bucureştii Noi, pentru a elibera terenul de 5 hectare ce va fi utilizat pentru construcţia noului mall.
„Am ţinut proiectul «on hold» de doi ani, şi acum, că piaţa se îmbunătăţeşte, ţinând cont şi de creşterea PIB-ului prognozată pentru 2011, şi de cererea venită din partea chiriaşilor, am început demolările şi vom începe construcţia din toamna lui 2011“, a declarat Michael Topolinski, preşedintele şi CEO-ul Benevo Capital Corporation.
Prima fază a Victoria City Center va fi formată dintr-un mall de 60.000 mp închiriabili, ce va atrage o investiţie de 150 milioane de euro, asigurată printr-o linie de credit deschisă la Alpha Bank. A doua fază prevede extinderea suprafeţei comerciale a proiectului cu încă 10.000 mp, iar a treia construcţia unor spaţii de birouri. „Nu cred că e doar o conjunctură faptul că o serie de dezvoltatori au început lucrări la proiecte noi în ultima perioadă. Anul acesta s-au deblocat foarte multe discuţii. Important este ca planurile proprietarilor să se întâlnească cu ceea ce vor clienţii să plătească. Anul acesta a fost un grup de retaileri care a vrut să se extindă şi care a văzut oportunităţi. Este vorba, în principal, de retailerii germani care au o marfă potrivită pentru perioada prin care trece piaţa“, este de părere Monica Barbu, managing partner al The Advisers/Knight Frank. Tot în segmentul de retail se înscrie şi proiectul gigant Colosseum Shoppging Center, proiect anunţat încă din 2006, la care au început lucrările de construcţie din iunie anul acesta. Dezvoltatorul complexului, compania cu capital britanic Nova Imobiliare, a anunţat că proiectul este structurat pe o suprafaţă de 620.000 metri pătraţi. Acesta va fi de trei ori mai mare decât AFI Palace Cotroceni şi va necesita o investiţie estimată la 350 mil. euro, similară cu aceea pe care a atras-o mallul din Cotroceni (300 mil. euro).
„Tranzacţiile pe retail depind de consum. El este cel care dă încredere retailerilor să se extindă. Lucrurile par să se aşeze, dar e greu de spus dacă îşi va reveni consumul pe parcursul anului viitor. Toată lumea face eforturi, însă lucrurile sunt legate de evoluţia economiei“, opinează Monica Barbu.
Majoritatea investitorilor văd salvarea pieţei imobiliare în sectorul de retail, după ce o serie de lanţuri internaţionale şi-au anunţat planurile de extindere locală. „Am putea vedea o nouă perioadă de reinvestire în sectorul imobiliar mai curând decât ne-am aştepta. Sunt investiţii foarte mari în domeniul lanţurilor de retail din România. Se repetă paşii, îi repetă cine poate, cine are acces la creditare, multinaţionalele“, a spus Florin Pogonaru, preşedintele Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România.
Chiar dacă din perspectiva investitorilor lucrurile par să fi luat o turnură pozitivă, rămâne de văzut dacă proiectele dezvoltate în această perioadă vor fi îmbrăţişate de consumatori.