Potrivit unui proiect de Hotarare de Guvern, orice firma de constructii sau persoana fizica implicata in contructia unui imobil sau a unei instalatii tehnologice si de productie va primi autorizatie de constructie numai in cazul in care constituie un ”fond de garantare”, care va fi folosit pentru reciclarea, reutilizarea si eliminarea deseurilor generate pe santier. Sumele vor fi restituite doar daca molozul rezultat se va recicla sau reutiliza. Daca obligatiile stabilite in proiectul legislativ nu vor fi respectate, autoritatile publice locale vor folosi banii depusi in cont pentru gestionarea deseurilor lasate la voia intamplarii. De asemenea, constructorii sunt obligati sa sorteze minimum 60% din deseurile generate, din care o parte trebuie sa le reutilizeze, iar pe celelalte sa le elimine. Potrivit actului normativ, depozitare este interzisa. In conditiile in care cei vizati nu au posibilitatea sa respecte legea, acestia pot angaja o firma de salubritate sau o societate specializata care sa se ocupe de gestionarea molozului. Totodata, primariile sunt obligate sa creeze o infrastructura pentru reutilizarea deseurilor. Astfel autoritatile publice locale si/sau titularii de activitati de constructii au obligatii anuale privind pregatirea pentru reutilizare, reciclare si alte operatiuni de valorificare materiala a deseurilor provenite din activitati de constructii”, se specifica in proiectul amintit.
 
 
Guvernul Romaniei a adoptat, recent, hotararea pentru modificarea regulamentului de organizare si functionare a Inspectoratului de Stat in Constructii (ISC). Structura organizatorica a aparatului central al ISC, respectiv a Inspectoratelor Teritoriale in Constructii, de la nivel judetean, a fost reorganizata avand in vedere nivelul veniturilor bugetare profund afectat de criza economica si financiara, prin reducerea numarului maxim de posturi, de la 1.030 la 875. Hotararea de guvern defineste in mod explicit rolul si locul institutiei in cadrul administratiei publice centrale de specialitate si enumera clar si distinct atributiile institutiei si elimina acele prevederi care se suprapuneau cu altele (specifice unor institutii specializate ale administratiei publice centrale).
 
 
Greii materialelor de constructii solicita formarea unui patronat In alte tari, Guvernul consulta mediul de afaceri in deciziile cu impact economic important. Pe plan local insa predomina strategiile facute dupa ureche si schimbate de pe o zi pe alta. Este si cazul Programului �rima Casa� unde actori importanti de pe piata constructiilor si a materialelor de constructii nu sunt chemati la consultari privind strategiile de actiune.

Asociatia ProBCA are de ceva timp in plan formarea unui patronat. Niciodata nu a parut mai presant acest lucru ca in prezent, cand la dificultatile economice se adauga si deciziile guvernamentale care afecteaza direct industria materialelor de zidarie. Asociatia se impaca tot mai greu cu ideea ca acopera o mare parte din productia locala, dar deciziile se iau peste capul acesteia. Astfel, ProBCA face demersuri pentru a se transforma in patronat, avand astfel, in plus, posibilitatea de a negocia viitoarele contracte colective de munca. Asta la putin timp dupa ce au semnat, in ianuarie, un protocol de parteneriat cu entitatile de profil ARACO, APMCR si cu CIROM.

O firma vine, alta dispare
De curand a intrat in asociatie Alba Aluminiu, firmă care il are ca asociat unic pe omul de afaceri bucurestean Ion Dragnea. Compania este printre putinii producatori europeni de pasta de aluminiu (materie prima pentru BCA). De asemenea, asociatia face demersuri pentru a intra in Asociatia Europeana a Producatorilor de BCA. Viitorul patronat ar avea astfel conexiune la nivel european. Pe de alta parte, dificultatile economice actuale au condus inca de anul trecut la intrarea in insolventa a unuia dintre membri, Ecoblock, care avea o cota de piata de aproximativ 6%. Mai mult, e posibil ca si alti producatori de pe piata materialelor de zidarie sa dispara de pe piata. �u toti vor termina in picioare. Un nume mare de pe piata materialelor de zidarie va intra in insolventa in perioada urmatoare� a declarat Marius Marin, directorul executiv al Pro BCA si CEO al grupului Macon-Simcor, fara a intra in detalii.
In perspectiva, asemenea intrari in insolventa pot fi incurajate si de viitoarea scumpire a gazului de productie interna, precum si a certificatelor energetice. Or, producatorii de materiale de zidarie se bazeaza mult pe gaze si trebuie sa tina cont de problemele de mediu. Pana la finele anului 2012 se modifica directiva europeana privitoare la autorizatia simpla de mediu si se va transforma in autorizatie integrata. Termocentralele vor trebui sa termine pana atunci cu investitiile in procesul de desulfurare. La 1 ianuarie 2013 se liberalizeaza piata certificatelor de dioxid de carbon. Scumpirea certificatelor va conduce inevitabil la cresterea costurilor anumitor industrii. E greu de crezut ca pe mediu sa mai existe prea multe derogari. Celco, unul dintre membrii asociatiei, este si un important consumator de gaze naturale. La producerea de var, gazele acopera peste 40% din costuri. �u stiu cum va fi situatia daca se va trece repede la alinierea pretului gazelor produse local la cele din import. Varul va fi cel mai afectat� a declarat Nicolae Dusu, presedintele Pro BCA si presedintele Celco Constanta. �untem cu ochii pe piata, iar achizitia unui competitor este una dintre oportunitati� a adaugat Marin. Printre obiectivele Macon - Simcor se numara securizarea vanzarilor si mentinerea cotei de piata. Exceptand vata minerala bazaltica, Macon si-a marit cotele de piata cu 5% pe var, cu 6% pe piata teracotelor, cu 2-3% pentru stalpii electrici si cu 1% pe BCA.

Probleme prea mari pentru un patronat mic
Varianta crearii unui patronat ar putea conduce la un lobby mai puternic pe langa factorii de decizie politica si economica. Pentru asta ar fi nevoie de un patronat puternic, pe ramuri industriale, eventual asociat cu alte patronate. Asta pentru ca in actuala perioada nici patronatele mari nu au mereu un cuvant de spus in luarea deciziilor guvernamentale. Mai greu de rezolvat sunt problemele inerente actualei situatii economice. Membrii asociatiei considera ca una dintre problemele importante este deschiderea bancilor in vederea creditarii industriei materialelor de constructii. �ancile trebuie sa aiba mai multi oameni cu orientare de business, nu doar cu o perspectiva contabila. Producatorii trebuie priviti si in perspectiva, nu doar in prezent, cand fara creditare e destul de greu. S-ar putea ca peste ceva timp sa nu mai aiba pe cine credita, cu aceasta prudentialitate� a declarat Marin. Acesta adauga printre problemele actuale si aceea a incidentelor de plata, foarte frecvente pe aceasta piata a materialelor de constructii. �În continuare se emit cecuri fara acoperire, iar trimiterea in penal taraganeaza. Insolventa e folosita frecvent nu pentru a se pune pe picioare, cat pentru a face evaziune sau pentru a scapa de plati� declara Marin.

�rima Casa II�si reabilitarea
ProBCA considera ca printre pericolele la care este expus Programul guvernamental �rima Casa�se numara calitatea slaba a materialelor folosite, aspect valabil si in cazul reabilitării termice. �e tine prea putin cont, in cazul reabilitarii termice, de pericolul incendiilor, avand in vedere faptul ca deseori materialele nu sunt corespunzatoare in acest sens. In plus, in cazul nefericit al unui incendiu, acesta se poate extinde usor la intreaga fatada� atentioneaza Marian Raducanu, directorul comercial al Xella Ro, o alta firma membra a asociatiei.
ProBCA este impotriva certificarii energetice pe patru niveluri valorice, preferand varianta a doar doua, A si B, posibil de atins cu BCA si alte materiale de calitate. Acest fapt ar putea spori evident afacerile industriei de profil, dar e greu de realizat intr-o perioada in care se opteaza pentru materiale de slaba calitate. Asociatia saluta programul de renastere a satului romanesc, dar considera important de stabilit in ce perioada se va derula, cu ce fonduri, in zone unde este cu adevarat nevoie, cu licitatii transparente.

Rezultate si investitii
Celco Constanta, al doilea producator de BCA din Romania, a avut anul trecut un rulaj de 104,8 milioane de lei, cu 8,7% sub cel din 2008. Scaderea afacerilor companiei a fost mai putin pronuntata ca urmare a vanzarilor bune de var.
Soceram a avut afaceri de 122 de milioane de lei anul trecut, cu 12% mai reduse decat in 2008. Firma va construi o fabrica de BCA in Roman, cu o investitie estimata de 20 de milioane de euro, 85% de la Piraeus Bank.
Xella Ro, parte a gigantului german Xella, cel mai mare producator de BCA din lume, va taia in aprilie panglica la fabrica de la Paulesti din Prahova, primul centru de productie al firmei in Romania. Constructia acesteia a fost terminata in toamna anului trecut, iar actualmente se produce pe stoc, fabrica fiind in teste tehnologice. Pana acum, firma vindea BCA importat din Bulgaria si Ungaria. Importurile se vor reduce dupa deschiderea noii fabrici, dar vor continua in functie de proximitatea comenzilor.

Sursa: |www.saptamanafinanciara.ro|