Cea mai mare parte din suma alocată Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii, prin bugetul aferent anului 2011, respectiv 72%, are ca destinaţie cofinanţarea proiectelor cu finanţare externă, a declarat, duminică, ministrul de resort, Anca Boagiu, într-o conferinţă de presă.




Ea a subliniat că această cofinanţare este acoperită indiferent că este vorba despre proiecte cu finanţare rambursabilă sau despre cele cu finanţare nerambursabilă.

"Dacă discutăm despre filosofia bugetului pe 2011, cea mai mare parte din suma alocată MTI este alocată investiţiilor. Discutăm despre circa 8,3 miliarde de lei, care reprezintă circa 72% din fondurile alocate MTI. În acest moment, bugetul pe care noi îl avem este de 11,5 miliarde de lei. Cel pe care l-am propus", a precizat ministrul Boagiu.

Şeful de la Transporturi şi-a exprimat speranţa că proiectul de buget al MTI va fi aprobat în forma propusă, pentru că principala preocupare a autorităţilor de resort este să folosească bani europeni.

"Sunt bani nerambursabili şi este păcat să cheltuieşti banii bugetului statului în investiţii câtă vreme poţi să cofinanţezi şi să construieşti pe sumele care ţi-au fost alocate pentru dezvoltare. Conform estimărilor, cele 5,57 miliarde de euro proiecte pe care le lansăm în perioada 2010 - 2011 acoperă întreaga finanţare pe care Comisia Europeană ne-o acordă", a precizat Anca Boagiu.

Ministerul Transporturilor va lansa, în intervalul 2010 - 2011, proiecte cu finanţare prin Programul Operaţional Sectorial -Transporturi (POS-T) în valoare de 5,573 miliarde de euro.

Din total, programul de autostrăzi are alocată suma de 2,5 miliarde de euro, lungimea totală a tronsoanelor ce urmează a fi construite ridicându-se la 288,8 kilometri. Variantele ocolitoare ce urmează să fie finanţate prin POS-T au o lungime totală de 138,7 kilometri, cu o valoare totală de 539 milioane de euro.

În ceea ce priveşte proiectele de cale ferată, acestea au alocată suma de 1,88 miliarde de euro şi vizează modernizarea a 166 kilometri de cale ferată. De asemenea, 227 milioane de euro vor fi folosiţi pentru modernizarea a 21 de gări.

În ceea ce priveşte proiectele pentru aviaţie, sunt alocaţi 150 de milioane de euro, proiectele în transportul intermodal au alocate 33 milioane de euro şi proiectele pentru transportul naval sunt în valoare de 200 de milioane de euro.

În transportul naval sunt deja pregătite proiecte în valoare totală de 200 milioane de euro, în prezent aflându-se în proces de licitaţie finalizarea digului de larg din Portul Constanţa.

Un alt proiect naval este, practic, cel mai complex proiect abordat în România în domeniul sistemelor inteligente de transport naval - RoRIS. Acesta are valoarea de 15,8 milioane de euro. Mai există proiectul podului rutier de la km 0+540 al Canalului Dunăre Marea Neagră şi lucrările aferente infrastructurii rutiere şi de acces în portul Constanţa, în valoare totală de 35,6 milioane de euro.

În domeniul aviaţiei, MTI a pregătit proiecte în valoare totală de 150 milioane de euro. În prezent există la MTI un portofoliu de proiecte privind necesarul de investiţii în infrastructura aeroportuară, a căror valoare toatlă este de circa 424 milioane de euro.
 
 
Proiectul "10.000 de kilometri de drumuri judeţene" va fi lansat în toamna acestui an şi va beneficia de o finanţare de peste un miliard de euro, a anunţat sâmbătă premierul Emil Boc, cu ocazia recepţiei lucrărilor de modernizare a DN 17, care leagă judeţele Cluj, Bistriţa-Năsăud şi Suceava.



"Este un proiect multianual, care va fi lansat în această toamnă, cu finanţare multianuală, care se ridică la peste un miliard de euro şi care va reuşi conexarea drumurilor judeţene cu drumurile naţionale sau cu autostrăzile în lucru sau care sunt deja finalizate ca şi kilometru", a declarat premierul.

Emil Boc spune că lucrările la aceste drumuri judeţene trebuie începute de urgenţă, pentru ca România să nu piardă avantajul competitiv pe care îl are în domeniul turismului.

"Pe bază de credit furnizor, se vor putea contracte credite care vor fi plătite în anii următori. Dar lucrările se efectuează încă de pe acum, pentru că dacă vom aştepta 2020 să începem lucrări de modernizare a drumurilor judeţene, pierdem acest avantaj competitiv pe care România îl are în domeniul turismului sau în domeniul economic, de a-şi pune în valoare ceea ce are", a mai spus Emil Boc.

Primul ministru Emil Boc şi ministrul Transporturilor şi Infrastructurii Anca Boagiu au participat, sâmbătă, la recepţia lucrărilor de modernizare a DN 17, care a avut loc la graniţa dintre judeţele Bistriţa-Năsăud şi Suceava. La eveniment au mai luat parte preşedinţii Consiliilor Judeţene Cluj - Alin Tişe, Bistriţa-Năsăud - Liviu Rusu şi Suceava - Gheorghe Flutur, vicepreşedintele PDL Ioan Oltean, parlamentari, primari şi politicieni din cele trei judeţe străbătute de DN 17.
 
 
Gold Plaza, primul mall din Baia Mare, dezvoltat de compania ungara Futureal si fondul austriac de investitii Immofinanz, va genera venituri din chirii de circa 3,5 milioane de euro pe an, centrul comercial urmand sa fie preluat integral de austrieci in cateva saptamanii.

"Nu am incheiat inca procesul de preluare integrala a actiunilor, acest lucru va mai dura cateva saptamani. In ceea ce priveste veniturile pe care le asteptam din inchirierea mall-ului Gold Plaza, estimam ca acestea se vor ridica la circa 3,5 milioane de euro in primul an de functionare a centrului comercial", a declarat Eduard Zehetner, CEO si CFO al fondului de investitii Immofinanz.

Centrul comercial Gold Plaza a fost inaugurat ieri, circa 82,5% din magazinele inchiriate fiind deschise publicului. In prezent, mall-ul este inchiriat in proportie de 86%, insa dezvoltatorii spun ca in urmatoarele doua saptamani gradul de ocupare va creste la 89%.

Chiria medie pe metru patrat pentru magazinele din Gold Plaza este mai putin de 10 euro/luna, in contextul in care nivelul veniturilor incasate se va ridica la 3,5 milioane de euro pe an.

Agentul de inchiriere a centrului comercial este compania de consultanta imobiliara Colliers International, iar printre cei mai importanti chiriasi ai Gold Plaza se numara: Cora, C&A, Domo, Takko, New Yorker si Deichmann.

Gold Plaza este amplasat la intersectia bulevardelor Decebal si Victoriei, are o suprafata de 30.000 mp inchiriabili si a necesitat o investitie de circa 97 milioane de euro, dintre care 70 milioane de euro au reprezentat costurile de constructie. Proiectul a fost dezvoltat de compania ungara Futureal (25% din actiuni) in parteneriat cu fondul austriac Immofinanz (75%).

Pe plan local, fondul austriac Immofinanz mai detine centrele comerciale Polus Center (Cluj-Napoca), Euromall (Pitesti) si Armonia Center (Arad), precum si mai multe cladiri de birouri si parcuri industriale, fiind cel mai puternic investitor din piata imobiliara romaneasca.

Mai mult, intrebat daca este de parere ca Immofinanz si-ar putea dubla numarul de centre comerciale din Romania in urmatorii cinci ani, Zehetner a spus ca zece mall-uri ar fi o cifra rezonabila, insa momentan preocuparea principala a companiei este proiectul din Constanta, fostul Polus Center Constanta, redenumit Maritimo Shopping Center.

 
 
Toti analistii pietei de profil au cazut de acord asupra ideii conform careia momentul reluarii cresterii in domeniul constructiilor va fi in mod indisolubil legat de acela in care vor fi reluate investitiile, indiferent ca este vorba despre cele realizate cu sume imprumutate de la institutiile bancare active in Romania sau de proiecte sustinute prin intermediul unor actiuni speculative ale fondurilor inchise de investitii. O alta veste buna este ca sumele respective sunt deja pregatiti, cel putin in ceea ce priveste intentiile reprezentantilor "hedge funds", insa exista elemente de incertitudine care descurajeaza momentan deblocarea initiativei. Cum niciunul dintre indicatorii consacrati nu par a se constitui intr-o piedica evidenta, cauza trebuie cautata in alta parte. O explicatie plauzibila este furnizata chiar de programul de negocieri cu Fondul Monetar International, inscris in agenda actuala a Guvernului, care prevede evantuale reduceri ale fiscalitatii prin diminuarea cotei unice de la 16% la 12% si pe cea a impozitului pe forta de munca (presupunand contributii la fondurile de asigurari de sanatate si de pensii) de la 44% la 41%. Daca primul element, asa cum se sublinia anterior, nu afecteaza decat intr-o mica masura afacerile actuale si pe cele viitoare (intrucat este vorba despre mentinerea taxei la o valoare fixa, desi cuantumul acesteia se diminueaza), cel de-al doilea reprezinta elementul-cheie al intregii problematici. Asa cum recent subliniau inalti reprezentanti ai autoritatilor publice din Romania, problema suprataxarii fortei de munca reprezinta una dintre principalele piedici in calea dezvoltarii companiilor locale. Aceasta masura dauneaza functionarii in parametri optimi a economiei nationale, determinand, printre altele reducerea productivitatii si a PIB, asa cum arata si reprezentantii Bancii Mondiale. Pozitie de top, in ceea ce priveste taxarea angajatorilor Conform datelor incluse intr-un clasament realizat in functie de valorile contributiilor angajatilor si angajatorilor in Europa, tara noastra se plaseaza pe o pozitie fruntasa, cu o rata de 46,25%, fiind depasita doar de Olanda, Cehia, Franta, Albania si Polonia. La polul opus se afla Belgia, Marea Britanie si Irlanda, state in care taxele respective au o cota inferioara nivelului de 30%. Paradoxul este ca, in pofida faptului ca gradul de taxare din acest punct de vedere este unul dintre cele mai mari din Europa, veniturile pe care statul roman le colecteaza din aceste contributii sunt printre cele mai scazute, cumuland mai putin de 6% din PIB (spre deosebire de Polonia si Slovenia, care obtin din contributii sume de peste 12% din PIB). Explicatia este simpla si a fost punctata in mod public chiar de reprezentati ai statului: companiile prefera sa declare pentru angajati salariile minime pe economie si astfel sa eludeze plata impozitelor cuvenite. Intreprinzatorii autohtoni au identificat, de-a lungul timpului, si alte debuseuri menite a facilita eludarea legii respective, cum ar fi, de pilda, efectuarea de plati in sisteme auxiliare, pentru care nu era prevazuta o taxare corespunzatoare a muncii. Anormalitatea a ajuns la asemenea cote in Romania, incat metoda respectiva a fost aplicata pentru o perioada indelungata chiar si de autoritatea abilitata sa colecteze taxele si si efectueze controale economice - Ministerul Finatelor - unde parti importante ale remuneratiilor functionarilor publici erau formate din asa-numite stimulente netaxabile. Expertii internationali mai avertizeaza asupra faptului ca efectul combinat al taxelor mari aferente salariilor este acela de destabilizare a economiei nationale pe termen lung, cu atat mai mult cu cat se manifesta chiar si intr-o perioada de mari dezechilibre manifestate pe plan international.
 
 
Potrivit unui proiect de Hotarare de Guvern, orice firma de constructii sau persoana fizica implicata in contructia unui imobil sau a unei instalatii tehnologice si de productie va primi autorizatie de constructie numai in cazul in care constituie un ”fond de garantare”, care va fi folosit pentru reciclarea, reutilizarea si eliminarea deseurilor generate pe santier. Sumele vor fi restituite doar daca molozul rezultat se va recicla sau reutiliza. Daca obligatiile stabilite in proiectul legislativ nu vor fi respectate, autoritatile publice locale vor folosi banii depusi in cont pentru gestionarea deseurilor lasate la voia intamplarii. De asemenea, constructorii sunt obligati sa sorteze minimum 60% din deseurile generate, din care o parte trebuie sa le reutilizeze, iar pe celelalte sa le elimine. Potrivit actului normativ, depozitare este interzisa. In conditiile in care cei vizati nu au posibilitatea sa respecte legea, acestia pot angaja o firma de salubritate sau o societate specializata care sa se ocupe de gestionarea molozului. Totodata, primariile sunt obligate sa creeze o infrastructura pentru reutilizarea deseurilor. Astfel autoritatile publice locale si/sau titularii de activitati de constructii au obligatii anuale privind pregatirea pentru reutilizare, reciclare si alte operatiuni de valorificare materiala a deseurilor provenite din activitati de constructii”, se specifica in proiectul amintit.
 
 
Primarul Clujului, Sorin Apostu i-a înmânat ieri ministrului Dezvoltării, Elena Udrea, o serie de propuneri de modificare a Legii nr. 50/1991, cu scopul de a întări cadrul legislativ la dispoziţia autorităţilor publice privind împiedicarea construcţiilor ilegale.


Articolele asupra cărora primarul a solicitat modificări sunt cele legate de oprirea şi desfiinţarea construcţiilor ilegale, oprirea efectivă a lucrărilor şi de prescripţia contravenţiilor din domeniul construcţiilor. “Am constatat din experienţă că este nevoie ca legislaţia să fie mai fermă în privinţa modalităţilor prin care se pot stopa şi desfiinţa construcţiile ilegale”, a declarat Apostu, prin intermediul unui comunicat de presă. Edilul a mai cerut ca legislaţia să stabilească în mod clar condiţiile în care o construcţie poate fi racordată la utilităţi.

Demersul porneşte de la dificultăţile pe care primăria le-a întâmpinat în încercarea de a stopa construcţia unui bloc ilegal pe strada Bucureşti nr. 4. Pentru că justiţia a stabilit termen în proces abia pentru primăvara lui 2011, iar investitorul se grăbeşte să finalizeze imobilul, muncipalitatea a cerut furnizorilor de utilităţi să nu acorde aviz de branşare. Societatea E.ON Gaz a fost sesizată la finalul săptămânii trecute de Poliţia Comunitară cu privire la situaţia de pe Bucureşti.

“Proprietarul nu a depus nicio solicitare pentru obţinerea acordului de acces la sistemul de distribuţie pentru imobilul nou-construit. În conformitate cu legislaţia actuală, pentru obţinerea acordului de acces la sistemul de distribuţie a gazelor naturale solicitantul trebuie să ataşeze cererii de acord acces dovada legală a deţinerii spaţiului, precum şi actul de identitate”, a informat Departamentul Comunicare şi Relaţii Publice al E.ON Gaz.
 
 
Zeci de ieşeni s-au adunat, miercuri, pe esplanada Facultăţii de Construcţii din Podu Roş, pentru a demonstra că "iubesc să biciclească" la inaugurarea primei piste de biciclete din municipiul reşedinţă. Alături de primarul Gheorghe Nichita şi viceprimarul Romeo Olteanu la parada bicicletelor au fost prezenţi mari actori ieşeni, precum Dionisie Vitcu, Sergiu Tudose, Adrian Păduraru, dar şi vedete de televiziune precum Laura Cosoi, Septimiu Sărăţeanu şi Corina Caragea. Lor li s-au alăturat câteva zeci de tineri care au dorit să "biciclească" pe noua pistă.
"Îmi doresc să ajung şi la alte trasee. Deocamdată este un început. Important este să încurajăm mersul pe bicicletă", a declarat primarul Gheorghe Nichita în cadrul unei conferinţe de presă.

Acesta a recunoscut, totodată, că deşi are o bicicletă acasă, preferă să se joace fotbal sau tenis cu prietenii decât să "biciclească". Evenimentul face parte din cadrul "BiciCOOLtura - Iubesc să biciclesc!", campania de promovare a utilizării bicicletei ca mijloc alternativ de transport în municipiul Iaşi, o campanie inclusă în proiectul ARCHIMEDES (Achieving Real CHange with Innovative transport MEasures Demonstrating Energy Savings), parte a programului FP 7 - Civitas Plus.

Noua pistă de biciclişti are o lungime totală de aproximativ 11 km şi este unul din obiectivele implementate la Iaşi în cadrul unui proiect european în valoare totală de 4 milioane de euro. Proiectul ARCHIMEDES este elaborat de un consorţiu de oraşe din care fac parte municipiul Iaşi, Aalborg (Danemarca), Brighton (Marea Britanie), San Sebastian (Spania), Monza (Italia), împreună cu Usti nad Labem (Cehia), fiind aprobat de Comisia Europeană, Directoratul Transport şi Energie.
 
 
"Statisticile sunt dramatice. 70-80% dintre companiile cărora le-au fost aprobate proiecte cu finanţare europeană renunţă la implementarea acestora din cauză că nu au bani pentru investiţiile respective. O spun din experienţă personală şi din ce am vorbit cu alţi colegi", a declarat, vineri, preşedintele Patronatului Tinerilor Întreprinzători din România, Florin Jianu, care deţine o firmă de consultanţă în domeniul elaborării de proiecte cu finanţare europeană.

Jianu a menţionat că această situaţie se întâlneşte la toate programele cu finanţare europeană, respectiv Programul Operaţional Regional sau Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane.

Patronatul Tinerilor Întreprinzători din România face parte din Consiliul Naţional pentru Întreprinderi Private Mici şi Mijlocii (CNIPMMR).

CNIPMMR a reiterat necesitatea elaborării unei strategii profesioniste care să aibă două direcţii, respectiv majorarea numărului de IMM-uri şi creşterea calităţii firmelor mici şi mijlocii înfiinţate.

"În ultimele 18 luni, România a pierdut 160.000 de IMM-uri. Este absolut necesar să avem o strategie pentru a reface numărul de firme mici şi mijliocii de la nivelul anului 2008. Fără linii strategice care să încurajeze înfiinţarea de firme, estimările privind creşterea economică din următorii ani sunt himere", a declarat Ovidiu Nicolescu, preşedintele CNIPMMR.

El a atras atenţia că prin proiectele cu finanţare de la buget care vizează încurajarea de firme noi nu au reuşit să fie create decât 60 de IMM-uri anual, un nivel insignifiant pentru o piaţă de mărimea României.

Reprezentanţii patronatului susţin, de asemenea, ca măsură de încurajare a creării de locuri de muncă, reducerea cu cinci puncte procentuale a contribuţiilor asigurărilor sociale din sarcina angajatorului.

Întreprinzătorii reclamă în continuare birocraţia la înregistrarea unei firme, menţionând că şi în unele ţări din Africa o firmă se poate înfiinţa într-un timp mai scurt decât în România.

"Am fost în Senegal. Erau două săli mari cu pupitre, cu reprezentanţi de la toate autorităţile implicate în înfiinţarea unei firme. Cel care venea să-şi facă o firmă trecea pe la pupitrele de unde avea nevoie de avize şi în foarte scurt timp avea firma înfiinţată. Până şi în Senegal se poate şi la noi nu", a spus Nicolescu.

O altă nemulţumire a reprezentanţilor firmelor mici şi mijlocii se referă la impozitul minim, care aşa cum au anunţat reprezentanţii Executivului ar trebui eliminat la 1 octombrie. Ei susţin că Ministerul Finanţelor nu a răspuns la solicitările transmise de CNIPMMR pe această temă.

 
 
930.000 de lei costa studiile de fezabilitate pentru modernizarea a 717 km de drumuri judetene. Sintem prea saraci ca sa mai facem lucrari ieftine, declara Alin Tise, presedintele Consiliului Judetean.

Regia Autonoma de Administrare a Domeniului Public si Privat (RAADPP) al judetului Cluj a anuntat cistigatorul licitatiei pentru studiile de fezabilitate ale celor 717 kilometri de drumuri judetene ce urmeaza sa intre intr-un amplu proiect de reabilitare.
     Este vorba despre consortiul format din firmele Poyry Romania si Ecoterra SRL, care vor realiza studiile pentru toate cele sapte loturi de drumuri, suma oferita fiind de 930.000 de lei. Potrivit reprezentantilor RAADPP, contractul pentru realizarea studiilor va fi semnat dupa ce va expira perioada de depunere a contestatiilor, studiile de fezabilitate urmind apoi sa fie realizate intr-un termen de 45 de zile.
     Intre timp, RAADPP a publicat si anuntul de intentie privind licitatia de executie a modernizarii drumurilor. In total, proiectul cuprinde reabilitarea a 717 kilometri de drumuri judetene, impartite pe 7 loturi, fiecare cuprinzind intre 70 si 130 de kilometri de drum. Data prevazuta pentru inceperea procedurilor de adjudecare a contractului este 17 decembrie 2010, iar lucrarile ar urma sa se intinda pe o perioada de 24 de luni de la data adjudecarii.

    Cum au fost alese drumurile?

In ceea ce priveste valoarea intregului contract, aceasta a fost estimata deocamdata la 773 de milioane de lei fara TVA. Legat de sursa de finantare a proiectului, Consiliul Judetean si RAADPP au ajuns la concluzia ca cel mai potrivit ar fi un credit furnizor.
     Proiectul reabilitarii a peste 700 de kilometri de drumuri judetene, dintr-un total de 1.229 de kilometri, a fost prezentat la inceputul verii de presedintele Consiliului Judetean, Alin Tise, care a spus ca in fiecare an au fost investite sume importante din bugetul judetului in plombarea drumurilor. „Este un proiect de care judetul nostru are mare nevoie. Daca il vom implementa, va schimba in bine starea infrastructurii din judet. Sintem prea saraci ca sa mai facem lucrari ieftine“, a aratat Tise la lansarea proiectului.
     Printre criteriile de care autoritatile judetene au tinut cont in alegerea drumurilor ce urmeaza sa intre in programul de reabilitare se numara populatia de pe traseul fiecarui drum, potentialul economic al zonei, forta economica a zonei, legatura cu alte judete, asigurarea posibilitatii de interventie in cazul unor situatii de urgenta sau perioada ramasa pina la expirarea duratei de viata a asfaltului actual.
 
 
Primăria are în proiect reamenajarea zonei centrale prin crearea de străzi pietonale. Pentru că nu s-a prezentat nimeni la “prima strigare”, instituţia va organiza o nouă licitaţie.


Municipalitatea va organiza o nouă licitaţie pentru achiziţionarea de piatră cubică în scopul continuării proiectelor de pietonalizare a străzilor situate în centrul oraşului. Primăria vrea să reamenajeze, după modelul consacrat la Zidul Cetăţii şi Piaţa Muzeului, străzile I. Raţiu, I. Bob, S. Micu,V. Fulicea, V. Deleu, O. Petrovici, F. Roosevelt, S. Puşcariu, D. Ferenc şi S. Brassai.

Primăria doreşte un parcurs pietonal Piaţa Muzeului - Turnul Croitorilor amenajat cu piatră cubică. “Acum au demarat lucrările pe strada I. Raţiu. Intenţionăm să pavăm această arteră, la fel şi I. Bob sau S. Micu după modelul din Piaţa Muzeului. De asemenea, pentru restul arterelor din Piaţa Muzeului dorim să continuăm proiectul de pietonalizare. Vizate sunt V. Fulicea, V. Deleu, O. Petrovici, F. Roosevelt, S. Puşcariu”, a explicat purtătorul de cuvânt al primăriei, Oana Buzatu.

Acesta a adăugat că municipalitatea intenţionează să reamenajeze şi străzile dintre R. Ferdinand şi Cuza Vodă: D. Ferenc, S. Brassai, J. Curie. “Toate arterele vor fi pavate, la fel cum s-a întâmplat şi cu străzile din zona Zidului Cetăţii. În acest caz, se poate intra cu maşina. Vom analiza fiecare zonă în parte şi vom decide dacă este posibilă parcarea, dar şi accesul autovehiculelor, însă după ce vor demara lucrările de amenajare cu piatră cubică”, a menţionat Buzatu.
Purtătorul de cuvânt al primăriei a spus că instituţia a demarat şi o licitaţie pentru achiziţionarea de piatră cubică destinată pavării respectivelor străzi. “Deşi la prima strigare programată marţi nu s-a prezentat nimeni, vom repeta procedura în termenul legal”, a adăugat Buzatu. Primăria va licita un acord-cadru pe un an, în valoare de 400.000 de lei, pentru furnizarea de piatră de granit în culori calde de gri.

Piatra ofertată trebuie să aibă feţele cioplite, să fie nouă şi să aibă durata de viaţă de minimum 30 de ani. “Preţul produselor ofertat primăriei trebuie să includă şi costul de transport al acestora. Ulterior livrării, la data punerii în operă, în situaţia în care se constată defecte de fabricaţie, manipulare şi transport, ofertantul are obligaţia de a înlocui bucăţile de piatră cu defecte, pe bază de proces-verbal de predare-primire”, se arată în caietul de sarcini al licitaţiei.

Puzzle turistic

Municipalitatea mai are un proiect de pietonalizare pentru arterele din zona Eroilor - Avram Iancu, pentru care doreşte să obţină o finanţare europeană pe Axa 1, adresată polilor de creştere. Proiectul de refacere a infrastructurii “oraşului-comoară” se află în pregătire şi este evaluat la câteva milioane de euro. Primarul Sorin Apostu (foto) a declarat că acesta va fi depus în 2011 pentru accesarea de bani europeni. “Totul este un puzzle şi se leagă pentru a se reabilita incinta vechii cetăţi medievale a Clujului şi a se gândi un circuit turistic-recreativ în centrul oraşului”, a precizat Apostu.