Constructii hale metalice

"Statisticile sunt dramatice. 70-80% dintre companiile cărora le-au fost aprobate proiecte cu finanţare europeană renunţă la implementarea acestora din cauză că nu au bani pentru investiţiile respective. O spun din experienţă personală şi din ce am vorbit cu alţi colegi", a declarat, vineri, preşedintele Patronatului Tinerilor Întreprinzători din România, Florin Jianu, care deţine o firmă de consultanţă în domeniul elaborării de proiecte cu finanţare europeană.

Jianu a menţionat că această situaţie se întâlneşte la toate programele cu finanţare europeană, respectiv Programul Operaţional Regional sau Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane.

Patronatul Tinerilor Întreprinzători din România face parte din Consiliul Naţional pentru Întreprinderi Private Mici şi Mijlocii (CNIPMMR).

CNIPMMR a reiterat necesitatea elaborării unei strategii profesioniste care să aibă două direcţii, respectiv majorarea numărului de IMM-uri şi creşterea calităţii firmelor mici şi mijlocii înfiinţate.

"În ultimele 18 luni, România a pierdut 160.000 de IMM-uri. Este absolut necesar să avem o strategie pentru a reface numărul de firme mici şi mijliocii de la nivelul anului 2008. Fără linii strategice care să încurajeze înfiinţarea de firme, estimările privind creşterea economică din următorii ani sunt himere", a declarat Ovidiu Nicolescu, preşedintele CNIPMMR.

El a atras atenţia că prin proiectele cu finanţare de la buget care vizează încurajarea de firme noi nu au reuşit să fie create decât 60 de IMM-uri anual, un nivel insignifiant pentru o piaţă de mărimea României.

Reprezentanţii patronatului susţin, de asemenea, ca măsură de încurajare a creării de locuri de muncă, reducerea cu cinci puncte procentuale a contribuţiilor asigurărilor sociale din sarcina angajatorului.

Întreprinzătorii reclamă în continuare birocraţia la înregistrarea unei firme, menţionând că şi în unele ţări din Africa o firmă se poate înfiinţa într-un timp mai scurt decât în România.

"Am fost în Senegal. Erau două săli mari cu pupitre, cu reprezentanţi de la toate autorităţile implicate în înfiinţarea unei firme. Cel care venea să-şi facă o firmă trecea pe la pupitrele de unde avea nevoie de avize şi în foarte scurt timp avea firma înfiinţată. Până şi în Senegal se poate şi la noi nu", a spus Nicolescu.

O altă nemulţumire a reprezentanţilor firmelor mici şi mijlocii se referă la impozitul minim, care aşa cum au anunţat reprezentanţii Executivului ar trebui eliminat la 1 octombrie. Ei susţin că Ministerul Finanţelor nu a răspuns la solicitările transmise de CNIPMMR pe această temă.

930.000 de lei costa studiile de fezabilitate pentru modernizarea a 717 km de drumuri judetene. Sintem prea saraci ca sa mai facem lucrari ieftine, declara Alin Tise, presedintele Consiliului Judetean.

Regia Autonoma de Administrare a Domeniului Public si Privat (RAADPP) al judetului Cluj a anuntat cistigatorul licitatiei pentru studiile de fezabilitate ale celor 717 kilometri de drumuri judetene ce urmeaza sa intre intr-un amplu proiect de reabilitare.
     Este vorba despre consortiul format din firmele Poyry Romania si Ecoterra SRL, care vor realiza studiile pentru toate cele sapte loturi de drumuri, suma oferita fiind de 930.000 de lei. Potrivit reprezentantilor RAADPP, contractul pentru realizarea studiilor va fi semnat dupa ce va expira perioada de depunere a contestatiilor, studiile de fezabilitate urmind apoi sa fie realizate intr-un termen de 45 de zile.
     Intre timp, RAADPP a publicat si anuntul de intentie privind licitatia de executie a modernizarii drumurilor. In total, proiectul cuprinde reabilitarea a 717 kilometri de drumuri judetene, impartite pe 7 loturi, fiecare cuprinzind intre 70 si 130 de kilometri de drum. Data prevazuta pentru inceperea procedurilor de adjudecare a contractului este 17 decembrie 2010, iar lucrarile ar urma sa se intinda pe o perioada de 24 de luni de la data adjudecarii.

    Cum au fost alese drumurile?

In ceea ce priveste valoarea intregului contract, aceasta a fost estimata deocamdata la 773 de milioane de lei fara TVA. Legat de sursa de finantare a proiectului, Consiliul Judetean si RAADPP au ajuns la concluzia ca cel mai potrivit ar fi un credit furnizor.
     Proiectul reabilitarii a peste 700 de kilometri de drumuri judetene, dintr-un total de 1.229 de kilometri, a fost prezentat la inceputul verii de presedintele Consiliului Judetean, Alin Tise, care a spus ca in fiecare an au fost investite sume importante din bugetul judetului in plombarea drumurilor. „Este un proiect de care judetul nostru are mare nevoie. Daca il vom implementa, va schimba in bine starea infrastructurii din judet. Sintem prea saraci ca sa mai facem lucrari ieftine“, a aratat Tise la lansarea proiectului.
     Printre criteriile de care autoritatile judetene au tinut cont in alegerea drumurilor ce urmeaza sa intre in programul de reabilitare se numara populatia de pe traseul fiecarui drum, potentialul economic al zonei, forta economica a zonei, legatura cu alte judete, asigurarea posibilitatii de interventie in cazul unor situatii de urgenta sau perioada ramasa pina la expirarea duratei de viata a asfaltului actual.

Primăria are în proiect reamenajarea zonei centrale prin crearea de străzi pietonale. Pentru că nu s-a prezentat nimeni la “prima strigare”, instituţia va organiza o nouă licitaţie.


Municipalitatea va organiza o nouă licitaţie pentru achiziţionarea de piatră cubică în scopul continuării proiectelor de pietonalizare a străzilor situate în centrul oraşului. Primăria vrea să reamenajeze, după modelul consacrat la Zidul Cetăţii şi Piaţa Muzeului, străzile I. Raţiu, I. Bob, S. Micu,V. Fulicea, V. Deleu, O. Petrovici, F. Roosevelt, S. Puşcariu, D. Ferenc şi S. Brassai.

Primăria doreşte un parcurs pietonal Piaţa Muzeului - Turnul Croitorilor amenajat cu piatră cubică. “Acum au demarat lucrările pe strada I. Raţiu. Intenţionăm să pavăm această arteră, la fel şi I. Bob sau S. Micu după modelul din Piaţa Muzeului. De asemenea, pentru restul arterelor din Piaţa Muzeului dorim să continuăm proiectul de pietonalizare. Vizate sunt V. Fulicea, V. Deleu, O. Petrovici, F. Roosevelt, S. Puşcariu”, a explicat purtătorul de cuvânt al primăriei, Oana Buzatu.

Acesta a adăugat că municipalitatea intenţionează să reamenajeze şi străzile dintre R. Ferdinand şi Cuza Vodă: D. Ferenc, S. Brassai, J. Curie. “Toate arterele vor fi pavate, la fel cum s-a întâmplat şi cu străzile din zona Zidului Cetăţii. În acest caz, se poate intra cu maşina. Vom analiza fiecare zonă în parte şi vom decide dacă este posibilă parcarea, dar şi accesul autovehiculelor, însă după ce vor demara lucrările de amenajare cu piatră cubică”, a menţionat Buzatu.
Purtătorul de cuvânt al primăriei a spus că instituţia a demarat şi o licitaţie pentru achiziţionarea de piatră cubică destinată pavării respectivelor străzi. “Deşi la prima strigare programată marţi nu s-a prezentat nimeni, vom repeta procedura în termenul legal”, a adăugat Buzatu. Primăria va licita un acord-cadru pe un an, în valoare de 400.000 de lei, pentru furnizarea de piatră de granit în culori calde de gri.

Piatra ofertată trebuie să aibă feţele cioplite, să fie nouă şi să aibă durata de viaţă de minimum 30 de ani. “Preţul produselor ofertat primăriei trebuie să includă şi costul de transport al acestora. Ulterior livrării, la data punerii în operă, în situaţia în care se constată defecte de fabricaţie, manipulare şi transport, ofertantul are obligaţia de a înlocui bucăţile de piatră cu defecte, pe bază de proces-verbal de predare-primire”, se arată în caietul de sarcini al licitaţiei.

Puzzle turistic

Municipalitatea mai are un proiect de pietonalizare pentru arterele din zona Eroilor - Avram Iancu, pentru care doreşte să obţină o finanţare europeană pe Axa 1, adresată polilor de creştere. Proiectul de refacere a infrastructurii “oraşului-comoară” se află în pregătire şi este evaluat la câteva milioane de euro. Primarul Sorin Apostu (foto) a declarat că acesta va fi depus în 2011 pentru accesarea de bani europeni. “Totul este un puzzle şi se leagă pentru a se reabilita incinta vechii cetăţi medievale a Clujului şi a se gândi un circuit turistic-recreativ în centrul oraşului”, a precizat Apostu.