Preşedintele Consiliului Judeţean Cluj, Alin Tişe, spune că viitoarea pistă de 3.500 de metri a Aeroportului Internaţional Cluj-Napoca ar urma să fie construită în două etape. El a declarat marţi (11 ianuarie 2011) într-o conferinţă de presă, că ar exista două variante de finanţare. ‘Varianta 1 presupune relicitarea pistei în forma iniţială, dar pe bucăţi, în sensul că încercăm să realizăm pe bani privaţi, dar licitată pe două etape: 2.100 metri în prima etapă şi de la 2.100 la 3.500 m.
Sau varianta B, dacă bugetul judeţului permite asta: încercarea de a realiza până la 2100 m din această pistă pe buget multianual, asta însemnând doi sau trei ani’, a precizat Tişe.
Preşedintele CJ Cluj a adăugat că şi în cazul construirii a numai 2.100 de metri într-o primă etapă, pista ar putea fi folosită de aeronave mari. ‘Important e ca această nouă pistă de 2.100 va putea fi folosită imediat, iar vechea pistă va fi folosită ca pistă II sau pentru comunicare cu terminalele. Avantajul e că s-ar lucra în paralel, nu vom opri zborurile de pe pista veche ca să construim pista nouă şi nici nu vom opri zborurile de pe pista nouă până o prelungim. Ele vor merge în paralel’, a mai arătat Alin Tişe.
În octombrie 2010 a fost organizată licitaţia de construire a pistei, care a fost câştigată de Romstrade Bucureşti contra sumei de 113,6 milioane de euro, dar ulterior firma a fost descalificată. Pentru construirea viitoarei piste este necesară inclusiv devierea pe 7 km a cursului râului Someş.
În strategia de dezvoltare a aeroportului clujean, care a atins un milion de pasageri anual, mai figurează extinderea parcării auto şi construirea unui nou parking auto supraetajat, construirea unui hotel, a unui terminal Cargo, extinderea platformei de îmbarcare/debarcare, a căii de rulare şi modernizarea balizajului luminos.
Ministrul Transporturilor sfătuieşte Consiliul Judeţean Cluj să preia aeroportul din Mureş, după ideea deschisă deja de preşedintele Alin Tişe.
Aeroportul clujean va întâmpina dificultăţi în a obţine fonduri de la Uniunea Europeană (UE) atât timp cât şi cel din Mureş face demersuri similare, a avertizat ministrul Transporturilor şi Infrastructurii, Radu Berceanu. El a precizat că banii destinaţi infrastructurii aeroportuare din România sunt puţini, motiv pentru care nu vor fi acceptate proiecte de dezvoltare care vizează două aeroporturi învecinate.
Soluţia ar fi ca aeroportul din Cluj să se asocieze cu cel din Mureş, astfel încât să aibă un program comun de investiţii. Preşedintele Consiliului Judeţean (CJ) Cluj, Alin Tişe, agreează propunerea cu condiţia ca aeroportul din Mureş să devină o componentă secundară a celui clujean.
Berceanu a apreciat că reprezentanţii Aeroportului Internaţional Cluj-Napoca (AICN) trebuie să se descurce pe cont propriu, pentru că bugetul central nu are de unde să susţină proiectele. “Cunoaşteţi aeroportul din Bucureşti, ştiţi ce program de investiţii e derulat acolo. Deşi este subordonat ministerului, noi nu am contribuit cu nici un ban, conducerea s-a descurcat din resurse proprii. Am văzut proiectul Clujului şi e foarte bine ceea ce se doreşte să se facă, însă aceste aeroporturi trebuie să se autofinanţeze. Aşa cum s-a lucrat la terminale, tot aşa trebuie să continue şi pentru pistă, şi pentru celelalte obiective”, a susţinut Berceanu.
El a avertizat că administraţia judeţeană nu va putea miza nici pe programul de finanţare derulat de UE, ce are în vedere dezvoltarea infrastructurii aeroportuare din România. “Sunt bani europeni pentru astfel de proiecte, însă foarte puţini, iar atât timp cât şi Clujul, şi Mureşul se bat pentru a obţine bani pentru acelaşi obiectiv, posibilitatea de a-i obţine scade. UE nu va finanţa niciodată două aeroporturi vecine. Nu degeaba am lansat propunerea ca aceste două aeroporturi să-şi unească forţele. Să găsească o modalitate prin care să se asocieze”, a propus ministrul.
“Ar fi foarte bine să aveţi un aeroport regional pentru că oricum celelalte nu vor mai avea puterea de a funcţiona. Nu poţi avea aeroport şi la Baia Mare, şi la Oradea, şi la Cluj, şi la Mureş. Avem atâtea aeroporturi pentru că serveau unui concept militar pe vremea comunismului, însă sistemul nu mai funcţionează. Au şanse de supravieţuire acele aeroporturi care au trafic, se pot autofinanţa şi dezvolta. UE impune aceleaşi condiţii”, a explicat ministrul.
Preşedintele CJ Cluj nu mizează pe fonduri suplimentare de la minister. “AICN se află sub autoritatea CJ, MTI are propriile aeroporturi, era de datoria noastră să găsim soluţii, însă din programul european sper că vom obţine măcar 20 de milioane de euro. Îndeplinim toate condiţiile: şi pe cele de trafic, şi pe cele de dezvoltare. Am investit foarte mult pe cont propriu, în continuare facem asta şi cu noua pistă de aterizare-decolare, care va avea 3.500 de m, deci cred că vom putea obţine un sprijin financiar. Sunt bani importanţi pe care îi vom putea angaja în platforme betonate, bretele şi alte lucrări adiacente necesare”, a spus Tişe.
Întrevedere Cluj-Mureş
Legat de planul de asociere cu Mureşul, preşedintele CJ a dezvăluit că spre finele lunii august va avea o întâlnire cu omologul său, Emoke Lokodi. “Să vedem la ce concluzii vom ajunge. În ceea ce mă priveşte, acceptăm o singură variantă: aeroportul din Mureş să devină o componentă secundară a celui din Cluj. Noi trebuie să asigurăm managementul”, a detaliat Tişe.
Licitatia pentru noua pista de decolare-aterizare de 3.500 de metri a Aeroportului International Cluj-Napoca va avea loc la mijlocul lunii septembrie, valoarea pistei fiind estimata la 120 de milioane de euro fara TVA.
Potrivit unui anunt al Aeroportului clujean, procedura de atribuire a contractului este licitatia deschisa, avind ca obiect incheierea unui acord cadru pentru o perioada de 48 de luni si atribuirea de contracte subsecvente in baza acestuia, care vor fi incheiate intre Aeroportul International Cluj-Napoca si cistigatorul licitatiei.
Afaceri de minim 50 de milioane de euro
Finantarea contractului va fi facuta din „alocatii CJ Cluj, surse proprii, credit furnizor, credite bancare si alte surse“, potrivit anuntului de licitatie. De asemenea, principalul criteriu de atribuire a contractului va fi oferta cea mai avantajoasa din punct de vedere economic, tinindu-se seama de: pretul ofertei – 50%, durata de executie a lucrarilor pentru primul contract subsecvent – 20%, dobinda anuala efectiva – 10%, durata creditului furnizor – 10% si caracteristicile tehnice – 10%. Printre altele, firmele ce se vor inscrie la licitatie trebuie sa faca dovada unei cifre de afaceri medii pe ultimii 3 ani de minim 50 de milioane de euro, dar si a unor acorduri de finantare incheiate cu banci sau alte institutii de credit pentru asigurarea creditului furnizor.
De asemenea, agentii economici interesati de realizarea noii piste a aeroportului clujean trebuie sa fi realizat, in ultimii 5 ani, cel putin un contract de lucrari similare in valoare de 20 de milioane de euro.
7 etape pentru lucrari
Acordul cadru va fi incheiat pentru realizarea urmatoarelor obiective: pista de decolare-aterizare de 3.500 de metri, sistem de balizaj, platforme, cale de rulare, bretele de legatura si alte lucrari de infrastructura aeroportuara. Lucrarile au fost impartite in 7 etape, prima dintre ele fiind executia pistei pe lungimea de 2.100 de metri si a unei bretele de legatura, cu toate lucrarile conexe si dotarile necesare pentru exploatarea pistei pe aceasta lungime. Urmatoarele etape sint: etapa a II-a – realizarea bretelei de legatura la mijlocul noii piste, etapa a III-a – executia prelungirii pistei de la 2.100 de metri pina la 3.500 de metri, etapa a IV-a – executia platformelor de imbarcare pentru doua locuri de parcare aeronave, etapa a V-a – executia caii de rulare paralela cu pista pe partea de Est si a unei bretele de legatura, etapa a VI-a – continuarea executiei platformei de imbarcare-debarcare pentru un loc de parcare aeronave si etapa a VII-a – executia prelungirii pistei si a unei bretele de legatura, cu buzunar de intoarcere.
Ofertele, asteptate pina in 15 septembrie
Ofertele pot fi depuse pina in data de 15 septembrie, la ora 9, urmind ca acestea sa fie deschise o zi mai tirziu. Noua pista a Aeroportului International Cluj-Napoca va avea o lungime totala de 3.540 de metri si o latime de 45 de metri, iar durata de realizare a investitiei se va intinde pe perioada anilor 2010-2014, in functie de finalizarea lucrarilor de deviere a riului Somes.
|
RSS Feed
