Consiliul Local Feleacu a acceptat o asociere cu administraţia judeţeană în vederea realizării unui nou parc industrial - Tetarom IV. Suprafaţa de teren vizată măsoară 87 de hectare. Directorul societăţii Tetarom, Viorel Găvrea, a declarat că terenul a fost evaluat şi că o parte din el - peste 15 hectare - se pretează foarte bine pentru un parc fotovoltaic. Mai multe societăţi internaţionale ar fi interesate să investească într-un astfel de proiect de energie alternativă.
O parte din terenul pe care administraţia judeţeană l-a preluat de la comuna Feleacu pentru realizarea unui nou parc industrial va avea ca destinaţie un proiect de energie alternativă. “Suprafaţa are o expunere excelentă. Nu sunt clădiri, nici păduri, nici alte elemente care să fie în defavoarea unui parc fotovoltaic. Prezenţa curenţilor în zona respectivă împiedică depunerea prafului pe sticlă, ceea ce avantajează foarte mult o astfel de investiţie. Sunt o mulţime de alte plusuri, inclusiv temperatura optimă, astfel încât nu văd nici un motiv pentru care să nu dezvoltăm un parc fotovoltaic”, a anunţat directorul Tetarom, Viorel Găvrea. Acesta a explicat că se află deja în discuţii cu mai multe societăţi care ar avea interesul să investească într-un parc fotovoltaic. “Pentru cea mai mare parte din teren, vom dezvolta un parc industrial şi ne vom strădui să aducem firme de această categorie. În privinţa suprafeţei care va avea ca destinaţie un parc fotovoltaic, suntem deja în dicuţii cu mai multe societăţi de profil, din Austria, Italia şi chiar şi din China”, a spus Găvrea. Puterea parcului fotovoltaic va fi de 5 MW. “În prezent, pentru a asigura necesarul parcurilor industriale pe care noi le avem în administrare, avem nevoie de 2 MW. Acest parc ne-ar putea furniza 5 MW, deci ar fi chiar foarte bine pentru a ne asigura necesarul de energie”, a spus Găvrea.
Investiţia în Tetarom IV a fost evaluată la 11 milioane de euro, bani pe care administraţia judeţeană încearcă să-i atragă din fonduri europene, prin intermediul Planului Integrat de Dezvoltare Urbană (PIDU) al Asociaţiei Zona Metropolitană Cluj. Chiar dacă atât comuna Feleacu, cât şi administraţia judeţeană şi-au dat acordul pentru realizarea acestei investiţii, asocierea propriu-zisă nu a fost parafată. “Consiliul Judeţean mai are de întreprins o serie de paşi legali, până în momentul în care noi vom prelua în administrare acest teren. În primul rând, trebuie adoptat contractul de asociere dintre părţi. Pentru că în baza acestui contract vom afla în ce condiţii primim terenul în administrare. Consiliul Local al comunei Feleacu trebuie să facă evaluarea terenului şi să ajungă la o înţelegere cu administraţia judeţeană asupra beneficiilor care revin fiecărei părţi. Pentru că, în conformitate cu procedura, societăţile chiriaşe care vor investi în noul parc vor avea posibilitatea să cumpere terenul după cinci ani şi atunci trebuie să se decidă de la bun început cum vor fi împărţite aceste sume. O parte ar trebui să încaseze Consiliul Local Feleacu, dar, pe de altă parte, Consiliul Judeţean investeşte 5 milioane de euro în infrastructură şi ar trebui să aibă parte de o serie de beneficii. Toate aceste lucruri trebuie stabilite foarte clar, înainte ca noi să preluăm terenul în administrare”, a apreciat Viorel Găvrea.
Rămâne ca Tetarom să facă demersuri pentru a obţine titlul pentru un nou parc industrial, după ce Consiliul Judeţean va aproba această iniţiativă. Preşedintele judeţului, Alin Tişe, a precizat că toate etapele pentru definitivarea acestui proiect vor fi parcurse în cel mai scurt timp. “Vom avea banii în buget pentru cofinanţare. În rest, tot ce mai trebuie să facem este să adoptăm o serie de hotărâri, la înţelegere cu administraţia locală Feleacu. Sper ca în cel mai scurt timp să putem derula proiectul, mai ales că societatea pe care am angajat-o să realizeze studiul de fezabilitate şi-a făcut deja treaba”, a spus Tişe.
Primarul Clujului, Sorin Apostu i-a înmânat ieri ministrului Dezvoltării, Elena Udrea, o serie de propuneri de modificare a Legii nr. 50/1991, cu scopul de a întări cadrul legislativ la dispoziţia autorităţilor publice privind împiedicarea construcţiilor ilegale.
Articolele asupra cărora primarul a solicitat modificări sunt cele legate de oprirea şi desfiinţarea construcţiilor ilegale, oprirea efectivă a lucrărilor şi de prescripţia contravenţiilor din domeniul construcţiilor. “Am constatat din experienţă că este nevoie ca legislaţia să fie mai fermă în privinţa modalităţilor prin care se pot stopa şi desfiinţa construcţiile ilegale”, a declarat Apostu, prin intermediul unui comunicat de presă. Edilul a mai cerut ca legislaţia să stabilească în mod clar condiţiile în care o construcţie poate fi racordată la utilităţi.
Demersul porneşte de la dificultăţile pe care primăria le-a întâmpinat în încercarea de a stopa construcţia unui bloc ilegal pe strada Bucureşti nr. 4. Pentru că justiţia a stabilit termen în proces abia pentru primăvara lui 2011, iar investitorul se grăbeşte să finalizeze imobilul, muncipalitatea a cerut furnizorilor de utilităţi să nu acorde aviz de branşare. Societatea E.ON Gaz a fost sesizată la finalul săptămânii trecute de Poliţia Comunitară cu privire la situaţia de pe Bucureşti.
“Proprietarul nu a depus nicio solicitare pentru obţinerea acordului de acces la sistemul de distribuţie pentru imobilul nou-construit. În conformitate cu legislaţia actuală, pentru obţinerea acordului de acces la sistemul de distribuţie a gazelor naturale solicitantul trebuie să ataşeze cererii de acord acces dovada legală a deţinerii spaţiului, precum şi actul de identitate”, a informat Departamentul Comunicare şi Relaţii Publice al E.ON Gaz.
Primăria are în proiect reamenajarea zonei centrale prin crearea de străzi pietonale. Pentru că nu s-a prezentat nimeni la “prima strigare”, instituţia va organiza o nouă licitaţie.
Municipalitatea va organiza o nouă licitaţie pentru achiziţionarea de piatră cubică în scopul continuării proiectelor de pietonalizare a străzilor situate în centrul oraşului. Primăria vrea să reamenajeze, după modelul consacrat la Zidul Cetăţii şi Piaţa Muzeului, străzile I. Raţiu, I. Bob, S. Micu,V. Fulicea, V. Deleu, O. Petrovici, F. Roosevelt, S. Puşcariu, D. Ferenc şi S. Brassai.
Primăria doreşte un parcurs pietonal Piaţa Muzeului - Turnul Croitorilor amenajat cu piatră cubică. “Acum au demarat lucrările pe strada I. Raţiu. Intenţionăm să pavăm această arteră, la fel şi I. Bob sau S. Micu după modelul din Piaţa Muzeului. De asemenea, pentru restul arterelor din Piaţa Muzeului dorim să continuăm proiectul de pietonalizare. Vizate sunt V. Fulicea, V. Deleu, O. Petrovici, F. Roosevelt, S. Puşcariu”, a explicat purtătorul de cuvânt al primăriei, Oana Buzatu.
Acesta a adăugat că municipalitatea intenţionează să reamenajeze şi străzile dintre R. Ferdinand şi Cuza Vodă: D. Ferenc, S. Brassai, J. Curie. “Toate arterele vor fi pavate, la fel cum s-a întâmplat şi cu străzile din zona Zidului Cetăţii. În acest caz, se poate intra cu maşina. Vom analiza fiecare zonă în parte şi vom decide dacă este posibilă parcarea, dar şi accesul autovehiculelor, însă după ce vor demara lucrările de amenajare cu piatră cubică”, a menţionat Buzatu.
Purtătorul de cuvânt al primăriei a spus că instituţia a demarat şi o licitaţie pentru achiziţionarea de piatră cubică destinată pavării respectivelor străzi. “Deşi la prima strigare programată marţi nu s-a prezentat nimeni, vom repeta procedura în termenul legal”, a adăugat Buzatu. Primăria va licita un acord-cadru pe un an, în valoare de 400.000 de lei, pentru furnizarea de piatră de granit în culori calde de gri.
Piatra ofertată trebuie să aibă feţele cioplite, să fie nouă şi să aibă durata de viaţă de minimum 30 de ani. “Preţul produselor ofertat primăriei trebuie să includă şi costul de transport al acestora. Ulterior livrării, la data punerii în operă, în situaţia în care se constată defecte de fabricaţie, manipulare şi transport, ofertantul are obligaţia de a înlocui bucăţile de piatră cu defecte, pe bază de proces-verbal de predare-primire”, se arată în caietul de sarcini al licitaţiei.
Puzzle turistic
Municipalitatea mai are un proiect de pietonalizare pentru arterele din zona Eroilor - Avram Iancu, pentru care doreşte să obţină o finanţare europeană pe Axa 1, adresată polilor de creştere. Proiectul de refacere a infrastructurii “oraşului-comoară” se află în pregătire şi este evaluat la câteva milioane de euro. Primarul Sorin Apostu (foto) a declarat că acesta va fi depus în 2011 pentru accesarea de bani europeni. “Totul este un puzzle şi se leagă pentru a se reabilita incinta vechii cetăţi medievale a Clujului şi a se gândi un circuit turistic-recreativ în centrul oraşului”, a precizat Apostu.
Parcarea cu barieră amenajată în această zonă a încurcat planul de pietonalizare pe care autorităţile nu au reuşit să-l implementeze în decurs de cinci ani de la acceptarea proiectului.
Municipalitatea a renunţat la ideea de transformare a Pieţei Unirii în zonă pietonală. Edilul Sorin Apostu a declarat că primăria nu va mai implementa proiectul Planwerk privind pietonalizarea pieţei din centru, rezultat în urma unui concurs de soluţii, deoarece nu mai este de actualitate pentru municipiu.
Piaţa urma să fie eliberată de maşini şi de trafic pe laturile est şi vest, precum şi între Muzeul de Artă şi clubul Diesel, şi pavată cu piatră cubică. Municipalitatea a organizat licitaţii pentru acoperirea cu sticlă a ruinelor romane din piaţă (lucrare de 400.000 de lei, câştigată de societatea Iridium şi finalizată în 2009 - n. red.) şi pentru amenajarea părţii pietonale deja existentă a pieţei (de 5,8 milioane de lei, câştigată de Iridium şi finalizată parţial, din cauza lucrărilor la statuia lui Matei Corvin). Recent, primăria a demarat pe latura de nord construirea unei parcări cu 110 locuri şi barieră, în valoare de 200.000 de lei. Anul trecut, după ce piaţa a fost pavată şi s-a amenajat o zonă de fântâni, s-au montat bănci şi s-au plantat copaci, iar obiectivul a fost inaugurat şi redat circuitului public pentru organizarea de evenimente.
Oficialii primăriei au promis însă că proiectul va continua. Aceştia susţineau că lucrările de pietonalizare a laturilor de est şi vest ale Pieţei Unirii vor debuta după ce oraşul va fi eliberat de traficul de tranzit, prin darea în folosinţă a segmentului de autostradă Turda - Gilău şi a centurii Vâlcele – Apahida. Apostu a declarat săptămâna trecută că proiectul de pietonalizare a Pieţei Unirii nu mai este de actualitate. “În zona aferentă Bulevardului 21 Decembrie 1989 noi am reamenajat parcarea pentru a crea mai multe locuri. Soluţiile prevăzute de proiectanţii de la Planwerk, care au elaborat pentru noi proiectul de reamenajare a zonei centrale Eroilor-Piaţa Unirii, nu mai sunt de actualitate. Ei propuneau în această zonă locuri de parcare pentru autocare şi mai puţine parcări pentru autoturisme. Noi am rezolvat între timp ca autocarele să parcheze pe banda liberă din zona Direcţiei de Finanţe, dar şi la Grădina Botanică”, a explicat primarul. Acesta a adăugat că închiderea circulaţiei pe latura de est a Pieţei Unirii, dinspre strada I. Maniu, aşa cum propunea Planwerk, nu a intrat niciodată în discuţie.
“S-ar fi sugrumat circulaţia din centru. Mai rămânea închiderea circulaţiei pe cealaltă latură a pieţei, din zona străzii Napoca. Această măsură avea ca punct de sprijin parkingul de pe strada Avram Iancu, proiect care nu s-a mai implementat. De asemenea, amenajând noua parcare din Piaţa Unirii, laturile de est şi de vest ale acesteia facilitează intrarea şi ieşirea maşinilor. Proiectul Planwerk nu mai corespunde nevoilor oraşului şi nu se mai poate realiza”, a menţionat primarul.
Reprezentanţii Planwerk susţin că nu sunt la curent cu noua optică. “Este o idee nouă şi ciudată pentru noi. Nu am auzit-o şi nici nu ni s-a comunicat oficial că proiectul nu va continua. Etapele de realizare propuse de noi nu au fost respectate, însă de aici până a nu se mai face nimic este cale lungă. Mi-ar părea rău să fie aşa, iar primăria să nu mai facă altceva decât să înlocuiască o zonă care era deja pietonală, cu o alta, modernă. Nu este destul pentru oraş”, atrage atenţia arhitectul Eugen Pănescu, de la Planwerk.
A găzduit TIFF
Modernizarea şi amenajarea zonei pietonale de pe Bulevardul Eroilor şi a Pieţei Unirii sunt rezultatul unui concurs de idei organizat de primărie acum cinci ani şi câştigat de Planwerk. Deocamdată, s-au finalizat doar Bulevardul Eroilor
şi prima etapă din modernizarea Pieţei Unirii. Planwerk a estimat ca Festivalul Internaţional de Film “Transilvania” (TIFF) din 2007 să aibă loc în spaţiul public din Piaţa Unirii, unde spectatorii să poată sta pe perne sau pe blocuri de piatră în faţa unui ecran imens. Acest lucru s-a întâmplat în 2010, în partea din faţa statuii lui Matei Corvin, aflată de trei ani în proces de modernizare.
Licitatia pentru noua pista de decolare-aterizare de 3.500 de metri a Aeroportului International Cluj-Napoca va avea loc la mijlocul lunii septembrie, valoarea pistei fiind estimata la 120 de milioane de euro fara TVA.
Potrivit unui anunt al Aeroportului clujean, procedura de atribuire a contractului este licitatia deschisa, avind ca obiect incheierea unui acord cadru pentru o perioada de 48 de luni si atribuirea de contracte subsecvente in baza acestuia, care vor fi incheiate intre Aeroportul International Cluj-Napoca si cistigatorul licitatiei.
Afaceri de minim 50 de milioane de euro
Finantarea contractului va fi facuta din „alocatii CJ Cluj, surse proprii, credit furnizor, credite bancare si alte surse“, potrivit anuntului de licitatie. De asemenea, principalul criteriu de atribuire a contractului va fi oferta cea mai avantajoasa din punct de vedere economic, tinindu-se seama de: pretul ofertei – 50%, durata de executie a lucrarilor pentru primul contract subsecvent – 20%, dobinda anuala efectiva – 10%, durata creditului furnizor – 10% si caracteristicile tehnice – 10%. Printre altele, firmele ce se vor inscrie la licitatie trebuie sa faca dovada unei cifre de afaceri medii pe ultimii 3 ani de minim 50 de milioane de euro, dar si a unor acorduri de finantare incheiate cu banci sau alte institutii de credit pentru asigurarea creditului furnizor.
De asemenea, agentii economici interesati de realizarea noii piste a aeroportului clujean trebuie sa fi realizat, in ultimii 5 ani, cel putin un contract de lucrari similare in valoare de 20 de milioane de euro.
7 etape pentru lucrari
Acordul cadru va fi incheiat pentru realizarea urmatoarelor obiective: pista de decolare-aterizare de 3.500 de metri, sistem de balizaj, platforme, cale de rulare, bretele de legatura si alte lucrari de infrastructura aeroportuara. Lucrarile au fost impartite in 7 etape, prima dintre ele fiind executia pistei pe lungimea de 2.100 de metri si a unei bretele de legatura, cu toate lucrarile conexe si dotarile necesare pentru exploatarea pistei pe aceasta lungime. Urmatoarele etape sint: etapa a II-a – realizarea bretelei de legatura la mijlocul noii piste, etapa a III-a – executia prelungirii pistei de la 2.100 de metri pina la 3.500 de metri, etapa a IV-a – executia platformelor de imbarcare pentru doua locuri de parcare aeronave, etapa a V-a – executia caii de rulare paralela cu pista pe partea de Est si a unei bretele de legatura, etapa a VI-a – continuarea executiei platformei de imbarcare-debarcare pentru un loc de parcare aeronave si etapa a VII-a – executia prelungirii pistei si a unei bretele de legatura, cu buzunar de intoarcere.
Ofertele, asteptate pina in 15 septembrie
Ofertele pot fi depuse pina in data de 15 septembrie, la ora 9, urmind ca acestea sa fie deschise o zi mai tirziu. Noua pista a Aeroportului International Cluj-Napoca va avea o lungime totala de 3.540 de metri si o latime de 45 de metri, iar durata de realizare a investitiei se va intinde pe perioada anilor 2010-2014, in functie de finalizarea lucrarilor de deviere a riului Somes.
Proiectele de arhitectura urbana desemnate cistigatoare in prima faza a concursului de arhitectura Arhetipuri au fost expuse in acest final de saptamina la Cluj-Napoca, in Piata Unirii.
Prima etapa a concursului s-a încheiat în data de 27 iunie, în concurs fiind înscrise în total 219 proiecte. Dintre acestea, 26 au fost selectate în prima faza a jurizarii, pentru ca mai apoi cele mai valoroase 8 lucrari se fie desemnate finaliste. În urma primei etape, în concurs au ramas doar patru orase, printre care si Cluj-Napoca. În total, în concurs au fost puse la bataie premii în valoare de peste 30.000 de euro, marele premiu fiind în valoare de 11.500 de euro.
Cluj-Napoca este prezent în finala concursului „Arhetipuri“ cu un proiect realizat de echipa biroului MCUB pentru Parcul „Ion Luca Caragiale“. Autorii proiectului sînt arhitectii Voicu Bozac si Mircea Munteanu, împreuna cu inginerul Marilena Maierean, care a colaborat la partea de iluminare, inginerul Gabriel Urian, care s-a ocupat de structura, si arhitectul Catalin Trandafir pentru partea de vizualizare 3D. Juriul a apreciat ca „proiectul are valoare de arhetip, respectînd atît situl, cît si natura. Reprezinta idealul pavilionului clasic de parc, mergînd înapoi pîna la întelesul antic grecesc pentru astfel de structuri. Functioneaza nu doar ca o destinatie placuta pe timp de zi, în timpul noptii acoperisul – o structura ultrausoara din PVC care poate fi luminata din interior – oferind un element luminos neasteptat parcului“.
|
RSS Feed
