Parcarea cu barieră amenajată în această zonă a încurcat planul de pietonalizare pe care autorităţile nu au reuşit să-l implementeze în decurs de cinci ani de la acceptarea proiectului.


Municipalitatea a renunţat la ideea de transformare a Pieţei Unirii în zonă pietonală. Edilul Sorin Apostu a declarat că primăria nu va mai implementa proiectul Planwerk privind pietonalizarea pieţei din centru, rezultat în urma unui concurs de soluţii, deoarece nu mai este de actualitate pentru municipiu.

Piaţa urma să fie eliberată de maşini şi de trafic pe laturile est şi vest, precum şi între Muzeul de Artă şi clubul Diesel, şi pavată cu piatră cubică. Municipalitatea a organizat licitaţii pentru acoperirea cu sticlă a ruinelor romane din piaţă (lucrare de 400.000 de lei, câştigată de societatea Iridium şi finalizată în 2009 - n. red.) şi pentru amenajarea părţii pietonale deja existentă a pieţei (de 5,8 milioane de lei, câştigată de Iridium şi finalizată parţial, din cauza lucrărilor la statuia lui Matei Corvin). Recent, primăria a demarat pe latura de nord construirea unei parcări cu 110 locuri şi barieră, în valoare de 200.000 de lei. Anul trecut, după ce piaţa a fost pavată şi s-a amenajat o zonă de fântâni, s-au montat bănci şi s-au plantat copaci, iar obiectivul a fost inaugurat şi redat circuitului public pentru organizarea de evenimente.

Oficialii primăriei au promis însă că proiectul va continua. Aceştia susţineau că lucrările de pietonalizare a laturilor de est şi vest ale Pieţei Unirii vor debuta după ce oraşul va fi eliberat de traficul de tranzit, prin darea în folosinţă a segmentului de autostradă Turda - Gilău şi a centurii Vâlcele – Apahida. Apostu a declarat săptămâna trecută că proiectul de pietonalizare a Pieţei Unirii nu mai este de actualitate. “În zona aferentă Bulevardului 21 Decembrie 1989 noi am reamenajat parcarea pentru a crea mai multe locuri. Soluţiile prevăzute de proiectanţii de la Planwerk, care au elaborat pentru noi proiectul de reamenajare a zonei centrale Eroilor-Piaţa Unirii, nu mai sunt de actualitate. Ei propuneau în această zonă locuri de parcare pentru autocare şi mai puţine parcări pentru autoturisme. Noi am rezolvat între timp ca autocarele să parcheze pe banda liberă din zona Direcţiei de Finanţe, dar şi la Grădina Botanică”, a explicat primarul. Acesta a adăugat că închiderea circulaţiei pe latura de est a Pieţei Unirii, dinspre strada I. Maniu, aşa cum propunea Planwerk, nu a intrat niciodată în discuţie.

“S-ar fi sugrumat circulaţia din centru. Mai rămânea închiderea circulaţiei pe cealaltă latură a pieţei, din zona străzii Napoca. Această măsură avea ca punct de sprijin parkingul de pe strada Avram Iancu, proiect care nu s-a mai implementat. De asemenea, amenajând noua parcare din Piaţa Unirii, laturile de est şi de vest ale acesteia facilitează intrarea şi ieşirea maşinilor. Proiectul Planwerk nu mai corespunde nevoilor oraşului şi nu se mai poate realiza”, a menţionat primarul.

Reprezentanţii Planwerk susţin că nu sunt la curent cu noua optică. “Este o idee nouă şi ciudată pentru noi. Nu am auzit-o şi nici nu ni s-a comunicat oficial că proiectul nu va continua. Etapele de realizare propuse de noi nu au fost respectate, însă de aici până a nu se mai face nimic este cale lungă. Mi-ar părea rău să fie aşa, iar primăria să nu mai facă altceva decât să înlocuiască o zonă care era deja pietonală, cu o alta, modernă. Nu este destul pentru oraş”, atrage atenţia arhitectul Eugen Pănescu, de la Planwerk.

A găzduit TIFF

Modernizarea şi amenajarea zonei pietonale de pe Bulevardul Eroilor şi a Pieţei Unirii sunt rezultatul unui concurs de idei organizat de primărie acum cinci ani şi câştigat de Planwerk. Deocamdată, s-au finalizat doar Bulevardul Eroilor
şi prima etapă din modernizarea Pieţei Unirii. Planwerk a estimat ca Festivalul Internaţional de Film “Transilvania” (TIFF) din 2007 să aibă loc în spaţiul public din Piaţa Unirii, unde spectatorii să poată sta pe perne sau pe blocuri de piatră în faţa unui ecran imens. Acest lucru s-a întâmplat în 2010, în partea din faţa statuii lui Matei Corvin, aflată de trei ani în proces de modernizare.
 
 
 Doi cunoscuţi arhitecţi sugerează că tema de proiectare pentru Centrul Cultural Transilvania a rezultat în urma unui concurs de idei “riscant”.

 Doi reputaţi arhitecţi clujeni, Vasile Mitrea şi Romulus Zamfir, recomandă municipalităţii, prin intermediul unor scrisori deschise, dezbateri pluridisciplinare din care să rezulte tema finală pentru Centrul Cultural Transilvania de pe Bd. 21 Decembrie, care va include o sală de concerte pentru Filarmonica Transilvania. De asemenea, specialiştii cred că tema trebuie să stea la baza unui Plan Urbanistic Zonal, iar ambele să fie baza unui concurs internaţional de arhitectură. în caz contrar, spun arhitecţii, “miroase” a proiect cu dedicaţie.

Vasile Mitrea, cunoscut arhitect şi urbanist, spune că “în cazul Centrului Cultural Transilvania, s-a considerat că locaţia aleasă pentru filarmonică este tot atât de bună şi pentru un centru cultural, care este un program mult, mult mai amplu şi care are nevoie şi de un cadru ambiental pe măsură. în lipsa unei teme întocmite de un colectiv remunerat de specialişti, s-a preferat un concurs de idei. Varianta ar fi fost de apreciat dacă ar fi urmată de un concurs de soluţii care ar trebui să fie cel puţin de talie naţională (...). însă concursul de idei pentru temă avea specificaţia «documentaţie de atribuire», subînţelegându-se că cine câştigă faza-temă va primi şi comandă pentru faza de proiectare finală”, a subliniat Mitrea.

 Acesta a adăugat că, având în vedere antecedentele concursurilor clujene, răgazul scurt dat de primărie pentru concepţie (între data de transmitere a răspunsurilor, 27 mai, şi data de depunere a ofertei erau numai patru zile), dar şi faptul că se cereau şi planurile tuturor nivelurilor cu suprafeţe şi secţiuni, competiţia pentru temă lansată de primărie a fost riscantă.

“Nu se respectau nici prevederile internaţionale (UIA) privind concursurile şi, aşa cum s-a aflat de la Ordinul Arhitecţilor Bucureşti, acest for profesional nu a fost invitat să-şi delege un reprezentant. Cred că tema finală trebuia să fie supusă unei dezbateri pluridisciplinare. Ca tema astfel clarificată să stea la baza unui Plan Urbanistic Zonal (PUZ), iar tema validată şi PUZ-ul să fie baza unui concurs internaţional, urmând ca municipiul să-şi adauge un reper de talie europeană”, a mai spus Vasile Mitrea.

Arhitectul Romulus Zamfir a afirmat că, după dezbaterile pe care le-a coordonat săptămâna trecută şi la care au participat reputaţi specialişti din mediul cultural şi din breasla arhitecţilor, s-au conturat câteva recomandări adresate primăriei. “Proiectul de arhitectură trebuie să fie separat de tema-program şi să constituie obiectul unui concurs naţional sau internaţional. în portofoliul colectivului de proiectare trebuie să existe măcar o lucrare sau un arhitect cu experienţă în domeniul proiectării de săli de concerte şi un specialist în acustică. Tema trebuie să pregătească concursul de arhitectură, iar licitaţia pentru execuţie să fie legată de concursul de proiectare, iar firma aleasă trebuie să aibă experienţă în domeniu”, a declarat Zamfir. Arhitectul a făcut referire şi la obligativitatea realizării unui PUZ şi la colaborarea viitorilor proiectanţi cu oficialii Filarmonicii şi ai Academiei de Muzică, atât din punct de vedere funcţional, cât şi al normelor acusticii.

Municipalitatea a afişat, joi, pe site-ul oficial, tema rezultată în urma concursului de idei pentru Centrul Cultural Transilvania, după ce preşedintele Ordinului Arhitecţilor din România, Şerban Ţigănaş, a sesizat că aceasta nu e nici cunoscută, nici publică. Primarul Sorin Apostu a declarat că toţi arhitecţii puteau să se înscrie la concursul de soluţii, mai ales că încă de anul trecut primăria şi-a anunţat intenţia de a amenaja pe Bd.21 Decembrie un centru multicultural care să găzduiască şi o sală de concerte pentru filarmonică.

 “Concursul de soluţii pentru proiect este clasificat de legislaţie tot ca o licitaţie. La acesta este liber să participe oricine”, a precizat Apostu. Edilul a adăugat că, deşi există această temă, aşteaptă sugestii de la toţi factorii interesaţi înainte de a demara etapa de proiectare. Potrivit temei publicate online, centrul multicultural prevede mai multe funcţiuni: sală de concerte cu o capacitate de minimum 1.500 de locuri, dimensionată şi după criteriul acustic, desemnat cel mai important, un corp dedicat Filarmonicii Transilvania, spaţii pentru birouri, centru de conferinţe, spaţii menite artelor plastice, sculptură şi pictură, artelor dramatice sau dansului, dar şi un parking subteran care să deservească ansamblul.
 
 
Arhitectul Şerban Ţigănaş, preşedinte al Ordinului Arhitecţilor din România (OAR) şi membru în Comisia Tehnică de Amenajare a Teritoriului şi Urbanism (CTATU), şi-a exprimat dezacordul cu privire la procedura de avizare a proiectului Centrului Cultural Transilvania.  în opinia lui Ţigănaş, primăria nu ar avea o tematică bine definită, riscând să transforme acest proiect într-un eşec. Edilul Sorin Apostu a răspuns că rămâne deschis la propuneri constructive.

în şedinţa de ieri a CTATU, Primăria Cluj-Napoca a propus spre aprobare Planul Urbanistic de Detaliu (PUD) pentru realizarea Centrului Cultural Transilvania, obiectiv ce ar urma să adăpostească şi sediul Filarmonicii de Stat Transilvania. Amplasamentul vizat se află pe B-dul 21 Decembrie nr. 106. Arhitectul Şerban Ţigănaş a fost de părere că municipalitatea “arde” o serie de etape importante, fapt considerat riscant, având în vedere importanţa obiectivului.

 “Cred că pentru un proiect de o asemenea complexitate, care se va desfăşura pe 50.000 mp, e nevoie de un Plan Urbanistic Zonal (PUZ) care să reglementeze particularităţile zonei. Printr-un simplu PUD nu poate fi rezolvat totul. O altă problemă este că nu există o temă pentru acest obiectiv. Nu s-a organizat un concurs care să stabilească o temă de proiectare pentru tot acest ansamblu de spaţii. Faptul că aţi făcut un concurs, iar nişte echipe au propus fiecare câte o temă nu înseamnă că a fost generată o temă finală”, a comentat arhitectul Ţigănaş. De cealaltă parte, Sorin Apostu a precizat că primăria a organizat un concurs de soluţii pentru care a cheltuit bani şi că mai mult de atât nu îşi poate permite.

 

 “Avem destule proiecte pe care am cheltuit bani grei şi care nu s-au mai realizat. De data aceasta nu mai este cazul. Am avut un concurs pentru tema de proiectare. El a fost amplu prezentat în presă. Iar arhitecţii interesaţi au avut posibilitatea să participe. în acest concurs am cerut exact ceea ce ne doream şi asta am primit: o sală de concerte, protejarea cazărmii declarate monument istoric şi construirea unui corp independent, cu caracter multifuncţional. în baza soluţiilor propuse s-a conturat şi această temă de care vorbiţi. în ce priveşte necesitatea unui PUZ, s-a căzut de acord că nu se mai impune, pentru că nu se schimbă unitatea teritorială de referinţă (UTR) şi pentru că cei care au realizat clădirea de birouri au studiat deja zona printr-un PUZ”, a declarat primarul.

“Ca să pot iniţia ceva cu acest proiect e nevoie să adoptăm acest PUD. în cazul în care se va dovedi că am acţionat greşit, promit să nu-l introduc spre aprobare în plenul consiliului local”, a completat Apostu.