Parcarea cu barieră amenajată în această zonă a încurcat planul de pietonalizare pe care autorităţile nu au reuşit să-l implementeze în decurs de cinci ani de la acceptarea proiectului.


Municipalitatea a renunţat la ideea de transformare a Pieţei Unirii în zonă pietonală. Edilul Sorin Apostu a declarat că primăria nu va mai implementa proiectul Planwerk privind pietonalizarea pieţei din centru, rezultat în urma unui concurs de soluţii, deoarece nu mai este de actualitate pentru municipiu.

Piaţa urma să fie eliberată de maşini şi de trafic pe laturile est şi vest, precum şi între Muzeul de Artă şi clubul Diesel, şi pavată cu piatră cubică. Municipalitatea a organizat licitaţii pentru acoperirea cu sticlă a ruinelor romane din piaţă (lucrare de 400.000 de lei, câştigată de societatea Iridium şi finalizată în 2009 - n. red.) şi pentru amenajarea părţii pietonale deja existentă a pieţei (de 5,8 milioane de lei, câştigată de Iridium şi finalizată parţial, din cauza lucrărilor la statuia lui Matei Corvin). Recent, primăria a demarat pe latura de nord construirea unei parcări cu 110 locuri şi barieră, în valoare de 200.000 de lei. Anul trecut, după ce piaţa a fost pavată şi s-a amenajat o zonă de fântâni, s-au montat bănci şi s-au plantat copaci, iar obiectivul a fost inaugurat şi redat circuitului public pentru organizarea de evenimente.

Oficialii primăriei au promis însă că proiectul va continua. Aceştia susţineau că lucrările de pietonalizare a laturilor de est şi vest ale Pieţei Unirii vor debuta după ce oraşul va fi eliberat de traficul de tranzit, prin darea în folosinţă a segmentului de autostradă Turda - Gilău şi a centurii Vâlcele – Apahida. Apostu a declarat săptămâna trecută că proiectul de pietonalizare a Pieţei Unirii nu mai este de actualitate. “În zona aferentă Bulevardului 21 Decembrie 1989 noi am reamenajat parcarea pentru a crea mai multe locuri. Soluţiile prevăzute de proiectanţii de la Planwerk, care au elaborat pentru noi proiectul de reamenajare a zonei centrale Eroilor-Piaţa Unirii, nu mai sunt de actualitate. Ei propuneau în această zonă locuri de parcare pentru autocare şi mai puţine parcări pentru autoturisme. Noi am rezolvat între timp ca autocarele să parcheze pe banda liberă din zona Direcţiei de Finanţe, dar şi la Grădina Botanică”, a explicat primarul. Acesta a adăugat că închiderea circulaţiei pe latura de est a Pieţei Unirii, dinspre strada I. Maniu, aşa cum propunea Planwerk, nu a intrat niciodată în discuţie.

“S-ar fi sugrumat circulaţia din centru. Mai rămânea închiderea circulaţiei pe cealaltă latură a pieţei, din zona străzii Napoca. Această măsură avea ca punct de sprijin parkingul de pe strada Avram Iancu, proiect care nu s-a mai implementat. De asemenea, amenajând noua parcare din Piaţa Unirii, laturile de est şi de vest ale acesteia facilitează intrarea şi ieşirea maşinilor. Proiectul Planwerk nu mai corespunde nevoilor oraşului şi nu se mai poate realiza”, a menţionat primarul.

Reprezentanţii Planwerk susţin că nu sunt la curent cu noua optică. “Este o idee nouă şi ciudată pentru noi. Nu am auzit-o şi nici nu ni s-a comunicat oficial că proiectul nu va continua. Etapele de realizare propuse de noi nu au fost respectate, însă de aici până a nu se mai face nimic este cale lungă. Mi-ar părea rău să fie aşa, iar primăria să nu mai facă altceva decât să înlocuiască o zonă care era deja pietonală, cu o alta, modernă. Nu este destul pentru oraş”, atrage atenţia arhitectul Eugen Pănescu, de la Planwerk.

A găzduit TIFF

Modernizarea şi amenajarea zonei pietonale de pe Bulevardul Eroilor şi a Pieţei Unirii sunt rezultatul unui concurs de idei organizat de primărie acum cinci ani şi câştigat de Planwerk. Deocamdată, s-au finalizat doar Bulevardul Eroilor
şi prima etapă din modernizarea Pieţei Unirii. Planwerk a estimat ca Festivalul Internaţional de Film “Transilvania” (TIFF) din 2007 să aibă loc în spaţiul public din Piaţa Unirii, unde spectatorii să poată sta pe perne sau pe blocuri de piatră în faţa unui ecran imens. Acest lucru s-a întâmplat în 2010, în partea din faţa statuii lui Matei Corvin, aflată de trei ani în proces de modernizare.
 
 
Preşedintele Consiliului Judeţean, Alin Tişe, afirmă că licitaţia se va încheia până la finele anului, astfel încât din 2011 să înceapă lucrările.


Consiliul Judeţean (CJ) aşteaptă maximum două săptămâni pentru ca guvernul să aloce banii necesari relocării depozitului de muniţie din Floreşti, care blochează proiectul Spitalului Regional de Urgenţă (SRU), a precizat preşedintele Alin Tişe. Dacă nu se alocă finanţare de la centru, investitorul care va câştiga contractul pentru spital se va ocupa şi de relocarea depozitului.

În opinia preşedintelui CJ, construcţia SRU va putea demara de anul viitor. “Mi-am propus ca undeva în martie să înceapă deja lucrările. Deocamdată, din proiectele promise pentru Cluj, numai cu SRU am rămas în urmă. Stadionul, Centrul de depozitare a deşeurilor, reabilitarea drumurilor, dezvoltarea aeroportului sunt fie în fază de finalizare, fie au fost demarate licitaţii pentru studii de fezabilitate sau pentru execuţie de lucrări”, a declarat Tişe. Acesta a dezvăluit că a avut o nouă discuţie cu premierul Emil Boc, care a promis că în câteva zile se va rezolva problema relocării depozitului de muniţie de pe amplasamentul Unităţii Militare din Floreşti, ce încurcă derularea investiţiei.

“Guvernul ne-a ajutat mult pentru că ne-a transferat în administrare cele 14 ha de teren ale Unităţii Militare din Floreşti, însă pe acest amplasament se află şi depozitul de muniţie care necesită a fi relocat, iar, din estimările Ministerului Apărării Naţionale (MAN), costurile pentru întreaga operaţiune ajung la 1,8 milioane de lei. Noi nu avem disponibilă în buget o astfel de sumă. Sper că se va ajunge la o înţelegere, urmând ca aceşti bani să fie transferaţi la MAN din bugetul central”, a menţionat Tişe. El apreciază că mai poate aştepta cel mult două săptămâni ca executivul să rezolve problema. În caz contrar, CJ va utiliza o altă variantă.

În cazul în care nu vin bani de la guvern pentru mutarea depozitului, sarcina îi va reveni investitorului care va câştiga contractul pentru construirea spitalului. “M-am gândit că aceasta ar fi o variantă convenabilă şi un schimb echitabil între CJ şi investitor, dat fiind faptul că vorbim despre un obiectiv care va avea un impact enorm pe plan social şi economic”, a afirmat Tişe. Deja se lucrează la un caiet de sarcini pentru organizarea licitaţiei de execuţie, iar în cazul în care mutarea depozitului nu se va finanţa de la guvern, CJ va introduce şi această condiţie ca sarcină pentru realizarea proiectului.

“Cred că în aceste condiţii putem da drumul la licitaţie undeva prin octombrie. Până atunci se aprobă şi Legea parteneriatului public-privat (PPP), astfel încât să putem încheia un contract reuşit pentru realizarea acestei investiţii”, a comentat Tişe. El a adăugat că PPP dă posibilitatea administraţiei judeţene să se comporte ca un agent comercial. Astfel, raportul contractual între administraţia publică şi investitorul privat va fi de la egal la egal, iar obiectivul va deveni mult mai atractiv pentru investitori.

“Ne-am gândit ca spitalul - obiectiv de utilitate publică - să se desfăşoare pe o suprafaţă de 8 ha. Celelalte 6 ha se vor folosi aşa cum doreşte investitorul. El va avea posibilitatea să aleagă să construiască tot ceea ce consideră că poate să-i aducă beneficii financiare pentru că, altfel, nimeni nu va veni să ne construiască un spital echipat şi utilat, cotat la peste 200 de milioane de euro”, a precizat Tişe. Dacă licitaţia se finalizează până în toamnă, lucrările ar putea demara din martie 2011.
 
 
Avocaţii indică termene diferite de la care ar putea fi amendaţi proprietarii de locuinţe care nu cumpără poliţele obligatorii de 10 sau de 20 de euro.

Oficialii companiei care emite asigurările obligatorii pentru case au afirmat că proprietarii neasiguraţi ar putea fi amendaţi în şase luni de la începerea comercializării acestor poliţe. Data începerii aplicării amenzilor ar fi astfel ianuarie 2011, pentru cei care nu au nici asigurare facultativă, potrivit lui Marius Bulugea, directorul general al Poolului de Asigurare Împotriva Dezastrelor (PAID).

Opiniile referitoare la termenul de la care amenzile ar putea începe să curgă sunt divergente. Nici juriştii nu au aceeaşi opinie în privinţa acestui termen. Cauza: legea care prevede aplicarea amenzilor nu indică o anumită dată de la care aceste sancţiuni ar putea fi aplicate, ci reglementează doar că vor fi aplicate după expirarea mai multor termene care curg succesiv.

Prevederi interpretate diferit

Comisia de Supraveghere a Asigurărilor ar fi trebuit să emită o serie de norme în aplicarea legii care le impune proprietarilor să-şi protejeze bunurile de riscurile de cutremur, alunecări de teren şi inundaţii. Instituţia a emis însă doar o parte din aceste norme. În plus, potrivit prevederilor legale, CSA era obligată să propună Guvernului, până cel mai târziu în luna februarie a anului 2009, normele metodologice în aplicarea actului normativ, care urmau a fi aprobate printr-o hotărâre a Executivului. Acest lucru nu s-a întâmplat încă.

�Considerăm că obligaţia proprietarilor de a încheia poliţele de asigurare devine exigibilă în termen de 90 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial a normelor metodologice propuse de CSA şi aprobate de Guvern. (...) Acest termen nu a început încă să curgă, deoarece nu au fost emise încă aceste norme metodologice în aplicarea legii�, afirmă Ovidiu Țibuleac, coordonatorul Departamentului Asigurări al casei de avocatură Boştină şi Asociaţii.

În schimb, Amalia Stoica, avocat senior la Ţuca Zbârcea & Asociaţii (TZA), consideră că proprietarii neasiguraţi puteau fi amendaţi încă din primăvara acestui an, chiar înainte ca poliţele obligatorii să înceapă a fi vândute. �Data de la care putea fi aplicată o astfel de sancţiune a fost 5 aprilie 2010, termen care rezultă având în vedere data adoptării primelor norme de aplicare a legii�, apreciază Stoi­ca. În interpretarea avo­catului TZA, pro­prietarii care au do­bândit o locuinţă începând cu 5 aprilie a.c. ar fi putut fi amendaţi dacă nu cumpărau poliţa o­bli­gatorie pentru locuinţă în termen de cinci zile de la data autentificării titlului de proprietate.

Pentru proprietarii care au deja o locuinţă de mai mult timp, există în lege un termen de tranziţie de 12 luni până la aplicarea amenzilor. Având în vedere acest termen, rezultă că pentru aceştia amenzile ar putea fi date, în această interpretare a legislaţiei, începând cu aprilie 2011.

Proprietarii care nu cumpără poliţele obligatorii pot fi sancţionaţi cu sume cuprinse între 100 şi 500 de lei. Amenzile sunt mult mai mari decât preţul poliţelor - maximum 20 de euro în cazul caselor cu structură de beton armat. În orice caz, amenzile urmează a fi aplicate de către primari, care nu sunt foarte interesaţi să-şi pună în cap electoratul.

Portiţe închise

Ultima reglementare a CSA în domeniul asigurărilor obligatorii pentru case închide o portiţă care i-ar fi scăpat de amenzi pe cei care au asigurări facultative, dar până la expirarea acestora nu cumpă­ră şi poliţe obligatorii. Reglementările vechi permiteau clienţilor cu poliţe multianu­ale să o cumpere abia la expi­rarea acestora pe cea obligatorie. Un ordin recent al CSA cere ca poliţa obligatorie să fie achiziţionată la data primei aniversări a poliţelor multianuale facultative, adică nu mai târziu de un an.

Acest termen (n.r.: pentru determinarea datei de la care se aplică amenzi) nu a început să curgă, deoarece nu au fost emise încă normele metodologice în aplicarea legii.
Ovidiu Țibuleac, partener Boştină şi Asociaţii

24% din locuinţele din România erau asigurate la jumătatea acestui an, potrivit Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor

500 lei este nivelul maxim al amenzii pentru proprietarii care nu vor cumpăra asigurările obligatorii pentru locuinţe
 
 
Ministrul Transporturilor sfătuieşte Consiliul Judeţean Cluj să preia aeroportul din Mureş, după ideea deschisă deja de preşedintele Alin Tişe.

Aeroportul clujean va întâmpina dificultăţi în a obţine fonduri de la Uniunea Europeană (UE) atât timp cât şi cel din Mureş face demersuri similare, a avertizat ministrul Transporturilor şi Infrastructurii, Radu Berceanu. El a precizat că banii destinaţi infrastructurii aeroportuare din România sunt puţini, motiv pentru care nu vor fi acceptate proiecte de dezvoltare care vizează două aeroporturi învecinate.

Soluţia ar fi ca aeroportul din Cluj să se asocieze cu cel din Mureş, astfel încât să aibă un program comun de investiţii. Preşedintele Consiliului Judeţean (CJ) Cluj, Alin Tişe, agreează propunerea cu condiţia ca aeroportul din Mureş să devină o componentă secundară a celui clujean.

Berceanu a apreciat că reprezentanţii Aeroportului Internaţional Cluj-Napoca (AICN) trebuie să se descurce pe cont propriu, pentru că bugetul central nu are de unde să susţină proiectele. “Cunoaşteţi aeroportul din Bucureşti, ştiţi ce program de investiţii e derulat acolo. Deşi este subordonat ministerului, noi nu am contribuit cu nici un ban, conducerea s-a descurcat din resurse proprii. Am văzut proiectul Clujului şi e foarte bine ceea ce se doreşte să se facă, însă aceste aeroporturi trebuie să se autofinanţeze. Aşa cum s-a lucrat la terminale, tot aşa trebuie să continue şi pentru pistă, şi pentru celelalte obiective”, a susţinut Berceanu.

El a avertizat că administraţia judeţeană nu va putea miza nici pe programul de finanţare derulat de UE, ce are în vedere dezvoltarea infrastructurii aeroportuare din România. “Sunt bani europeni pentru astfel de proiecte, însă foarte puţini, iar atât timp cât şi Clujul, şi Mureşul se bat pentru a obţine bani pentru acelaşi obiectiv, posibilitatea de a-i obţine scade. UE nu va finanţa niciodată două aeroporturi vecine. Nu degeaba am lansat propunerea ca aceste două aeroporturi să-şi unească forţele. Să găsească o modalitate prin care să se asocieze”, a propus ministrul.

“Ar fi foarte bine să aveţi un aeroport regional pentru că oricum celelalte nu vor mai avea puterea de a funcţiona. Nu poţi avea aeroport şi la Baia Mare, şi la Oradea, şi la Cluj, şi la Mureş. Avem atâtea aeroporturi pentru că serveau unui concept militar pe vremea comunismului, însă sistemul nu mai funcţionează. Au şanse de supravieţuire acele aeroporturi care au trafic, se pot autofinanţa şi dezvolta. UE impune aceleaşi condiţii”, a explicat ministrul.

Preşedintele CJ Cluj nu mizează pe fonduri suplimentare de la minister. “AICN se află sub autoritatea CJ, MTI are propriile aeroporturi, era de datoria noastră să găsim soluţii, însă din programul european sper că vom obţine măcar 20 de milioane de euro. Îndeplinim toate condiţiile: şi pe cele de trafic, şi pe cele de dezvoltare. Am investit foarte mult pe cont propriu, în continuare facem asta şi cu noua pistă de aterizare-decolare, care va avea 3.500 de m, deci cred că vom putea obţine un sprijin financiar. Sunt bani importanţi pe care îi vom putea angaja în platforme betonate, bretele şi alte lucrări adiacente necesare”, a spus Tişe.

Întrevedere Cluj-Mureş

Legat de planul de asociere cu Mureşul, preşedintele CJ a dezvăluit că spre finele lunii august va avea o întâlnire cu omologul său, Emoke Lokodi. “Să vedem la ce concluzii vom ajunge. În ceea ce mă priveşte, acceptăm o singură variantă: aeroportul din Mureş să devină o componentă secundară a celui din Cluj. Noi trebuie să asigurăm managementul”, a detaliat Tişe.
 
 
Romanii care isi instaleaza in folos propriu eoliene sau panouri solare cu o capacitate de sub 1 MW si-ar putea vinde surplusul de energie la reteaua nationala, la un pret fix reglementat de stat, potrivit noii versiuni a Legii 220/2008 privind promovarea energiei din surse regenerabile. Astfel, legea 139/2010 de modificare si completare a legii 220/2008, intrata in vigoare de la 9 iulie, prevede posibilitatea ca distribuitorii locali de energie sa preia energia furnizata de micii producatori, urmand ca ANRE sa stabileasca pretul. Facilitatea e similara sistemului feed-in tariff practicat cu mult succes in multe tari vest-europene. Spre exemplu, orice persoana fizica din Germania isi poate recupera investitia in echipamentele verzi instalate vanzand surplusul de energie la reteaua nationala, ceea ce a condus la o dezvoltare rapida a sectorului energiei verzi.

Exprimare neclara

Versiunea noua a legii 220 este insa in unele locuri contradictorie si, ca multe alte acte normative din Romania, contine o exprimare neclara. Astfel, arata legea, ”persoanele fizice ce deţin unităţi de producere a energiei electrice din surse regenerabile cu putere instalată sub 1 MW pe loc de consum, precum şi autorităţile publice care deţin capacităţi de producere a energiei electrice din surse regenerabile realizate, parţial sau total, din fonduri structurale pot beneficia din partea furnizorilor cu care au contract de furnizare a energiei electrice, la cerere, de serviciul de regularizare, financiară şi/sau cantitativă, între energia livrată şi energia consumată din reţea, conform unei metodologii elaborate de ANRE, în termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi”.

Cu alte cuvinte, ramane exclusiv la latitudinea distribuitorului de energie daca accepta sau nu aceasta formula. Totodata, paragraful sugereaza ca numai acele autoritati publice care-si instaleaza echipamente verzi finantate prin fonduri structurale au dreptul sa incheie aceasta intelegere, prevedere menita sa descurajeze initiative locale independente de banii europeni.

Desi investitorii din domeniu asteapta de mai bine de doi ani aceasta lege, prevederile ei vor fi aplicate abia spre sfarsitul anului, dupa elaborarea legislatiei secundare si dupa avizul Comisiei Europene. In 60 de zile de la intrarea in vigoare a legii ar trebui sa fie intocmite normele de aplicare, care ar trebui sa clarifice, printre altele, si modul in care se va face racordarea la sistem micilor producatori de energie verde.
 
 
Guvernul Romaniei a adoptat, recent, hotararea pentru modificarea regulamentului de organizare si functionare a Inspectoratului de Stat in Constructii (ISC). Structura organizatorica a aparatului central al ISC, respectiv a Inspectoratelor Teritoriale in Constructii, de la nivel judetean, a fost reorganizata avand in vedere nivelul veniturilor bugetare profund afectat de criza economica si financiara, prin reducerea numarului maxim de posturi, de la 1.030 la 875. Hotararea de guvern defineste in mod explicit rolul si locul institutiei in cadrul administratiei publice centrale de specialitate si enumera clar si distinct atributiile institutiei si elimina acele prevederi care se suprapuneau cu altele (specifice unor institutii specializate ale administratiei publice centrale).
 
 
Lucrarile trebuie derulate din propria initiativa a proprietarului, persoane fizice sau juridice, sau la simpla cerere a autoritatilor locale.

Obligatia acestor lucrari nu va fi insa valabila pentru constructii expertizate tehnic si incadrate in Clasa I de risc seismic si pentru blocuri reabilitate termic sau inscrise in programele locale pentru executarea lucrarilor de reabilitare termica, conform unui proiect de ordonanta obtinut de Mediafax.

Lucrarile de interventie pentru "reabilitarea structural-arhitecturala exterioara a constructiei" vor consta in reparatii la zidarii, tencuieli, zugraveli, vopsitorii, inlocuirea timplariei exterioare cu tamplarie performanta energetic, refacerea invelitorii/terasei, inclusiv refacerea/repararea trotuarelor de protectie aferente constructiei, demontarea/remontarea instalatiilor si echipamentelor montate pe fatade/terase.

Termenul pentru executarea lucrarilor de interventie va fi de sase luni de la data primirii de catre proprietar a unei notificari din partea autoritatii locale si poate fi extins doar cu cel mult doua luni si numai cu acordul primarului, emis in baza concluziilor unei note tehnice de constatare, in functie de natura si amploarea lucrarilor.

Proprietarii notificati vor fi obligati sa permita realizarea lucrarilor si verificarea executarii corecte a acestora prin diriginti de santier sau firme de consultanta specializate, pe tot parcursul lucrarilor.

Proiectarea si executarea lucrarilor de interventie trebuie asigurate, pe cheltuiala proprie, de catre proprietarii constructiilor. Prin exceptie, autoritatile locale vor putea acoperi costurile, partial sau integral, prin bugetul local, in limita fondurilor aprobate anual cu aceasta destinatie, dar numai pentru persoanele care nu pot finanta lucrarea si dovedesc ca au venituri medii nete lunare pe membru de familie sub castigul salarial mediu net lunar pe economie.

Daca un proprietar notificat refuza executarea lucrarilor si nu permite accesul la cladire, primarul va promova o hotarare de consiliu local prin care lucrarile vor fi initiate cu recuperarea ulterioara a banilor de la proprietari, prin somatie, pana la data receptiei finale a lucrarilor, pe baza autorizarii primite de la instanta judecatoreasca, prin ordonanta presedintiala.

Somatia va constitui titlu executoriu si va fi comunicata, in cazul in care suma nu poate fi recuperata prin plata voluntara sau deducere, organelor teritoriale subordonate Agentiei Nationale de Administrare Fiscala, care vor initia procedura de executare silita pentru recuperarea sumelor platite.

"Persoanele vinovate de incalcarea obligatiilor se sanctioneaza in functie de gravitatea faptei, inclusiv prin sesizarea instantelor de judecata. In toate cazurile in care neindeplinirea sau indeplinirea necorespunzatoare de catre proprietarii notificati a obligatiilor care le revin cu privire la realizarea lucrarilor de interventie a produs distrugeri de bunuri materiale, vatamari corporale grave ale persoanelor sau ucidere din culpa, fapta de neindeplinire sau indeplinire necorespunzatoare constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 3 ani sau amenda", se arata in document.

Amenzile aplicate proprietarilor pentru nerespectarea obligatiei de derulare a lucrarilor vor fi cuprinse intre 2.000 lei si 10.000 lei.

Pentru lucrarile de interventie, prin derogare de la lege, proprietarii vor fi scutiti de plata cotei de 0,7%, catre Inspectoratul de Stat in Constructii, si 0,5%, catre Casa Sociala a Constructorului, din cheltuielile cu lucrarile de interventie, iar taxa pe valoarea adaugata aplicata asupra pretului materialelor de constructii folosite va fi recuperata in cuantum de 50%, in calitate de beneficiari ai lucrarilor.

In situatia in care proprietarul realizeaza lucrarile de interventie in regie proprie, acesta va fi scutit de la plata impozitului pe cladire, datorat pentru anul fiscal in care au fost executate lucrarile.

Imobilele care trebuie astfel reabilitate vor fi stabilite de catre primari in termen de 90 zile de la data intrarii in vigoare a proiectului.

"In contextul manifestarii din ce in ce mai violente a fenomenelor meteorologice, urmare schimbarilor climatice mondiale, exista un consens al specialistilor in domeniul constructiilor si mediului, cu privire la vulnerabilitatea crescanda a fondului construit existent la factorii de risc naturali si antropici. Din cauza vechimii fondului construit existent se constata o crestere ingrijoratoare a accidentelor grave provocate de desprinderea/prabusirea unor elemente de constructie de la nivelul fatadelor si invelitorilor cladirilor care, prin nivelul avansat de degradare, pun in pericol siguranta si sanatatea populatiei", este argumentul prezentat in document pentru instituirea acestor obligatii.

Sursa citata arata totodata ca nivelul avansat de degradare a constructiilor are un impact major in scaderea calitatii architectural-ambientale a cadrului urban, scaderea calitatii mediului si vietii in comunitate, diminuarea interesului social, economic si turistic in si pentru zonele afectate, reducerea pana la disparitie a specificitatii cadrului urban construit, afectarea pe termen lung a dezvoltarii teritoriale durabile a localitatilor.

Totodata, din punct de vedere social si urbanistic, se apreciaza ca exista semnale alarmante privind neaplicarea in practica a masurilor de interventie pentru repararea/reabilitarea exterioara a constructiilor cu un nivel ridicat de degradare si care, in marea majoritate a cazurilor, sunt amplasate in zone centrale, istorice, dens populate si de interes turistic ale localitatilor, fapt de natura sa genereze un real pericol public.
 
 
 În ultimele două zile, din cauza ploilor abundente, parcul industrial Tetarom III din Jucu, ocupat de compania finlandeză Nokia, risca să fie cuprins de apă din pricina unei porţiuni din malul râului Someş desprinsă în apropierea dumului care face legătura cu fabrica.

Vicepreşedintele Consiliului Judeţean (CJ) Cluj, Radu Bica, a declarat pentru ZIUA de CLUJ că malul a fost sprijinit cu piatră, astfel încât parcul industrial să nu fie inundat.

Reprezentanţii CJ, cei ai Apelor Române, precum şi şefii Regiei Autonome de Administrare a Domeniului Public şi Privat (RAADPP) s-au mobilizat pentru a preîntâmpina alunecarea de teren pe un versant din zona Jucu, de pe o proprietate a Universităţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară (USAMV).

 “Este vorba despe un teren ce aparţine USAMV, situat undeva la jumătatea zonei dintre podul care trece prin comună şi terenul nostru, pe care a fost amenajată fabrica Nokia. De-a lungul timpului, USAMV a făcut îndiguiri pentru ca malul să ţină. Din pricina polilor însă, s-au tot rupt bucăţi de pământ, iar apa a început să curgă spre parcul industrial. Dacă nu am fi intervenit, acesta s-ar fi inundat complet”, a comentat Bica.

Regia CJ a descărcat pietriş pentru susţinerea malului, astfel încât pericolul inundaţiilor să fie înlăturat. “Pe viitor, e nevoie de un proiect serios pentru consolidarea malului Someşului, ca să nu mai întâmpinăm astfel de probleme. Mi s-a comunicat că cei de la Apele Române au un proiect de reabilitare a Someşului în zonă, dar spun că este extrem de costisitor şi că nu au fonduri pentru a-l implementa. Ar trebui găsită totuşi o soluţie. Urmează să analizăm ce se poate face. Am discutat şi cu subprefectul Vasile Cozma, care este şi cadru USAMV, şi sper că împreună vom găsi o soluţie”, a spus Bica.