Vicepreşedintele Consiliului Judeţean (CJ) Cluj, Radu Bica, a declarat, pentru ZIUA de CLUJ, că societatea UTI Facility Management va afla mâine dacă obţine contractul de concesiune pentru construcţia hotelului şi a parkingului din incinta Aeroportului Internaţional Cluj-Napoca.
De asemenea, de licitaţia pentru edificarea noii piste de aterizare-decolare s-au arătat interesate peste 20 de societăţi, în condiţiile în care documentaţia de participare este disponibilă de abia de vineri.
Procesul de evaluare a ofertei firmei UTI Facility Management privind concesionarea terenului din incinta aeroportului în vederea ridicării unui hotel şi a unui parking a durat mai bine de trei săptămâni. Vicepreşedintele CJ, Radu Bica, a precizat că, deşi UTI a fost singura participantă la licitaţie, au existat mai multe aspecte care necesitau lămuriri.
“Pe parcursul evaluării a fost nevoie să clarificăm o serie de documente ale UTI. Noi am solicitat informaţii suplimentare, ei au avut un timp legal pentru a ne răspunde şi aşa s-a ajuns, în sfârşit, la momentul în care vom fi în măsură să decidem dacă putem sau nu să atribuim acest contract”, a afirmat Bica. ZIUA de CLUJ informa zilele trecute despre o clauză pe care UTI ar fi cerut-o în contract, cu privire la plata redevenţei, motiv pentru care încheierea licitaţiei a fost amânată.
“Marţi decidem dacă atribuim sau nu acest contract. Depinde de dispoziţia societăţii UTI de a accepta condiţiile administraţiei judeţene, aşa cum au fost prevăzute în caietul de sarcini”, s-a rezumat să declare Radu Bica. în cazul în care UTI are alte pretenţii, procedura de licitaţie va fi reluată.
Pe de altă parte, deşi documentaţia privind construcţia noii piste de 3.500 de metri e disponibilă la sediul aeroportului de abia de vineri, peste 20 de societăţi s-au arătat deja interesate de această investiţie.
“E un obiectiv extrem de important pentru noi, pe care ne dorim să-l construim prin credit furnizor, cu posibilitatea de a achita această lucrare în 12 ani. Chiar dacă anunţul de licitaţie a apărut mai devreme, documentaţia este disponibilă abia de vineri, de la ora 14:00. Totuşi, din informaţiile pe care le-am primit, au sunat reprezentanţi de la peste 20 de firme pentru a se interesa de această licitaţie. Sper să vină şi cu oferte, astfel încât în septembrie, când vom deschide procedura de atribuire a contractului, să avem doar oferte serioase”, a apreciat Bica. Pista de aterizare-decolare a aeroportului, cu o lungime de 3.500 de metri, se va construi pe etape, timp de patru ani, fiind evaluată la 120 de milioane de euro.
Presedintele Consiliului Judetean (CJ) Mures, Lokodi Emoke, a anuntat ca a acceptat propunerea Consiliului Judetean Cluj de a colabora in vederea asigurarii dezvoltarii unitare, rationale si eficiente a infrastructurii de transport aerian din regiune.
Potrivit scrisorii trimise de Alin Tise saptamina trecuta omologului sau din Mures, acest fapt ar putea presupune inclusiv preluarea de catre CJ Cluj a Aeroportului „Transilvania“ din Tirgu Mures.
„Noi am trimis un raspuns la Cluj prin care am aratat ca sintem de acord cu colaborarea propusa. Prin urmare, va fi stabilit un grup de lucru la nivelul consiliilor judetene din cele doua judete pentru a analiza modul in care putem colabora, ca sa fie in avantajul ambelor parti. De aceea, vom analiza atit avantajele, cit si dezavantajele pentru fiecare judet in parte si vom vedea la ce concluzie vom ajunge“, a explicat pentru monitorul presedintele Consiliului Judetean Mures, Lokodi Emoke.
Asocierea celor doua consilii judetene in vederea extinderii serviciilor aeroportuare ar veni in contextul in care „judetul Cluj dispune de experienta si capacitatea necesara de a oferi servicii dincolo de limita judetului, identificindu-se ca un autentic pol de dezvoltare regionala“, dupa cum a explicat Tise. Astfel, CJ Cluj si-a exprimat saptamina trecuta disponibilitatea de a cumpara o parte sau chiar pachetul majoritar de actiuni la Aeroportul Transilvania din Mures, in cazul in care acesta ar fi transformat intr-o societate comerciala, astfel incit CJ Cluj sa administreze ambele aeroporturi din regiune.
Tise vrea dezvoltare echilibrata
„Prin intermediul acestei initiative ne propunem sa contribuim la dezvoltarea economica echilibrata a intregii regiuni, si nu doar a unuia sau altuia dintre judete. Argumentele care pledeaza in favoarea incheierii acestui parteneriat sint numeroase si se refera in principal la faptul ca administratia publica de la nivelul judetului Cluj, impreuna cu Aeroportul International Cluj-Napoca, dispune de «know-how-ul» si resursele materiale si umane necesare pentru a dezvolta traficul aerian din regiune si pentru a accelera investitiile in modernizarea aeroportului Tirgu Mures“, a transmis Tise printr-un comunicat de presa, imediat dupa ce a trimis propunerea sa presedintei CJ Mures, Lokodi Emoke. Si, cu toate ca aceasta pare sa fie de acord acum cu asocierea, trebuie reamintit ca, in urma cu numai 2 luni, la inceputul lunii mai, ea declara ca zborurile aeriene din Mures au fost mutate in Cluj la presiuni politice, Aeroportul Transilvania din Tirgu Mures fiind astfel pe nedrept dezavantajat fata de cel din Cluj-Napoca.
Românii plătesc notarilor şi agenţilor cel mai mare cost real al unei tranzacţii imobiliare, comparativ cu aceleaşi costuri din Uniunea Europeană.
Potrivit Consiliului Concurenţei, notarii şi agenţii imobiliari taxează şi servicii pe care practic nu le prestează, doar pentru a umfla sumele pe care le încasează. Şi aşa ajungem noi, poporul cu unul dintre cele mai mici venituri medii din Uniune, să plătim taxe notariale de 14 ori mai mari decât un neamţ, pentru a vinde sau cumpăra o proprietate.
Notarii, nejustificat de scumpi
Potrivit calculelor făcute de Consiliul Concurenţei, românii plătesc servicii juridice de 1.070 euro, acesta fiind tariful minim practicat de notari. Un cost care este de patru ori mai mare, dacă facem comparaţia cu media europeană şi dacă se ţine cont de nivelul veniturilor medii. „Situaţia în România este mult mai gravă decât în Uniunea Europeană, unde există preocupare pentru acest sector", a declarat preşedintele Consiliului Concurenţei, Bogdan Chiriţoiu. Dar acest nivel mediu este chiar decent după o comparaţie detaliată cu celelalte state membre.
Astfel, România are un cost al serviciilor notariale mai mare de 14 ori decât Germania, de şapte ori mai mare decât Portugalia, de şase ori mai mare decât Austria sau Spania, de cinci ori decât Franţa şi de patru ori decât Belgia. Strângând aria, chiar şi în comparaţie cu state central şi est-europene, România are onorariile notariale reale mai mari decât în Polonia, Ungaria sau Slovenia. „Numai prin eliminarea taxei de redactare a contractelor, care este inutilă, deoarece contractele sunt standard şi notarii nu trebuie să facă nimic la ele, românii ar câştiga între 15-30 milioane de euro/an" a menţionat Chiriţoiu.
Agenţii imobiliari, la fel de păguboşi
Comisioanele agenţilor imobiliari sunt la fel de dureroase pentru buzunarele românilor ca şi ale notarilor. Pentru aceeaşi tranzacţie în valoare de 100.000 euro, un român lasă la agentul imobiliar până la 5.000 euro. Şi asta, în condiţiile în care media europeană abia dacă se ridică la 3.700 euro. Şi în acest caz, plătim agenţilor imobiliari taxe mult mai mari decât în restul Uniunii.
Danemarca plăteşte 4.147 euro, Germania - 4.000 euro, iar Olanda plăteşte doar 1.850 euro, la fel Anglia, unde costurile medii nu trec de 1.651 euro. Plătim considerabil mai mult pentru aceeaşi muncă prestată de aceeaşi categorie de specialişti, iar pentru asta, susţin reprezentanţii Consiliului Concurenţei, am putea fi chiar noi de vină. Românul nu pare să aibă încă luciditatea necesară pentru a nu plăti preţuri nejustificat de mari. „Concurenţa prin preţ este destul de scăzută, acest fapt datorându-se cel mai probabil unor factori care ţin de specificul activităţii, cum ar fi: lipsa de experienţă în negociere a consumatorilor, forma procentuală a comisioanelor determinată de necesitatea vânzătorilor de a stimula obţinerea unui preţ mai mare sau existenţa unor dimensiuni concurenţiale suplimentare pentru agenţiile imobiliare", se precizează în analiza Consiliului Concurenţei.
Pe lângă ineficienţa structurală, piaţa imobiliară din România este expusă unor riscuri suplimentare. Acestea sunt generate de faptul că toate tranzacţiile imobiliare se fac la noi în monedă străină: euro. Alţi factori de risc sunt scăderea populaţiei şi numărul extrem de mare de locuinţe ocupate de proprietari, ceea ce înseamnă că piaţa chiriilor este foarte redusă. Soluţia identificată de Consiliul Concurenţei ar fi informarea cetăţenilor.
Licitatia pentru noua pista de decolare-aterizare de 3.500 de metri a Aeroportului International Cluj-Napoca va avea loc la mijlocul lunii septembrie, valoarea pistei fiind estimata la 120 de milioane de euro fara TVA.
Potrivit unui anunt al Aeroportului clujean, procedura de atribuire a contractului este licitatia deschisa, avind ca obiect incheierea unui acord cadru pentru o perioada de 48 de luni si atribuirea de contracte subsecvente in baza acestuia, care vor fi incheiate intre Aeroportul International Cluj-Napoca si cistigatorul licitatiei.
Afaceri de minim 50 de milioane de euro
Finantarea contractului va fi facuta din „alocatii CJ Cluj, surse proprii, credit furnizor, credite bancare si alte surse“, potrivit anuntului de licitatie. De asemenea, principalul criteriu de atribuire a contractului va fi oferta cea mai avantajoasa din punct de vedere economic, tinindu-se seama de: pretul ofertei – 50%, durata de executie a lucrarilor pentru primul contract subsecvent – 20%, dobinda anuala efectiva – 10%, durata creditului furnizor – 10% si caracteristicile tehnice – 10%. Printre altele, firmele ce se vor inscrie la licitatie trebuie sa faca dovada unei cifre de afaceri medii pe ultimii 3 ani de minim 50 de milioane de euro, dar si a unor acorduri de finantare incheiate cu banci sau alte institutii de credit pentru asigurarea creditului furnizor.
De asemenea, agentii economici interesati de realizarea noii piste a aeroportului clujean trebuie sa fi realizat, in ultimii 5 ani, cel putin un contract de lucrari similare in valoare de 20 de milioane de euro.
7 etape pentru lucrari
Acordul cadru va fi incheiat pentru realizarea urmatoarelor obiective: pista de decolare-aterizare de 3.500 de metri, sistem de balizaj, platforme, cale de rulare, bretele de legatura si alte lucrari de infrastructura aeroportuara. Lucrarile au fost impartite in 7 etape, prima dintre ele fiind executia pistei pe lungimea de 2.100 de metri si a unei bretele de legatura, cu toate lucrarile conexe si dotarile necesare pentru exploatarea pistei pe aceasta lungime. Urmatoarele etape sint: etapa a II-a – realizarea bretelei de legatura la mijlocul noii piste, etapa a III-a – executia prelungirii pistei de la 2.100 de metri pina la 3.500 de metri, etapa a IV-a – executia platformelor de imbarcare pentru doua locuri de parcare aeronave, etapa a V-a – executia caii de rulare paralela cu pista pe partea de Est si a unei bretele de legatura, etapa a VI-a – continuarea executiei platformei de imbarcare-debarcare pentru un loc de parcare aeronave si etapa a VII-a – executia prelungirii pistei si a unei bretele de legatura, cu buzunar de intoarcere.
Ofertele, asteptate pina in 15 septembrie
Ofertele pot fi depuse pina in data de 15 septembrie, la ora 9, urmind ca acestea sa fie deschise o zi mai tirziu. Noua pista a Aeroportului International Cluj-Napoca va avea o lungime totala de 3.540 de metri si o latime de 45 de metri, iar durata de realizare a investitiei se va intinde pe perioada anilor 2010-2014, in functie de finalizarea lucrarilor de deviere a riului Somes.
Proiectele de arhitectura urbana desemnate cistigatoare in prima faza a concursului de arhitectura Arhetipuri au fost expuse in acest final de saptamina la Cluj-Napoca, in Piata Unirii.
Prima etapa a concursului s-a încheiat în data de 27 iunie, în concurs fiind înscrise în total 219 proiecte. Dintre acestea, 26 au fost selectate în prima faza a jurizarii, pentru ca mai apoi cele mai valoroase 8 lucrari se fie desemnate finaliste. În urma primei etape, în concurs au ramas doar patru orase, printre care si Cluj-Napoca. În total, în concurs au fost puse la bataie premii în valoare de peste 30.000 de euro, marele premiu fiind în valoare de 11.500 de euro.
Cluj-Napoca este prezent în finala concursului „Arhetipuri“ cu un proiect realizat de echipa biroului MCUB pentru Parcul „Ion Luca Caragiale“. Autorii proiectului sînt arhitectii Voicu Bozac si Mircea Munteanu, împreuna cu inginerul Marilena Maierean, care a colaborat la partea de iluminare, inginerul Gabriel Urian, care s-a ocupat de structura, si arhitectul Catalin Trandafir pentru partea de vizualizare 3D. Juriul a apreciat ca „proiectul are valoare de arhetip, respectînd atît situl, cît si natura. Reprezinta idealul pavilionului clasic de parc, mergînd înapoi pîna la întelesul antic grecesc pentru astfel de structuri. Functioneaza nu doar ca o destinatie placuta pe timp de zi, în timpul noptii acoperisul – o structura ultrausoara din PVC care poate fi luminata din interior – oferind un element luminos neasteptat parcului“.
Primaria Sectorului 6 va aloca 1,43 milioane de euro pentru amenajarea peisagistica a zonei Lacului Morii, solicitand si asistenta pentru construirea unei zone de agrement si turism in jurul acestui obiectiv. Finantarea va fi asigurata din fonduri europene, prin Programul Operational Regional. Lucrarile vor fi realizate pe o suprafata totala de aproximativ 25 de hectare si vor ipresupune amenajarea de spatii verzi, alei, piste pentru biciclisti, precum si constructia unui debarcader si a unui pavilion administrativ. Proiectul va fi implementat pe o perioada de 6 luni. Pentru ca licitatia sa aiba loc, trebuie sa depuna oferte minimum cinci companii. Termenul limita pentru primirea ofertelor este 14 iunie 2010, ora 9:00, ofertele urmand a se deschide doua ore mai tarziu. Informatii suplimentare pot fi obtinute de la autoritatea contractanta, respectiv Serviciul de Achizitii Publice, Directia Investitii, din cadrul Primariei Sectorului 6 sau la www.primarie6.ro
Un numar de 11.307 de romani si-au luat autorizatii de constructie de cladiri rezidentiale in primele patru luni ale acestui an. Potrivit datelor Institutului National de Statistica (INS), raportat aprilie 2010 la aprilie 2009, numarul autorizatiilor de constructie este insa in scadere cu 9,5%. INS remarca faptul ca se construieste mai mult in regiunile Sud-Muntenia (+116 autorizatii), Nord-Est (+70 autorizatii) si Sud-Vest (+49 autorizatii) si mai putin in regiunile de dezvoltare: Centru si Nord-Vest. Comparativ cu aceeasi luna a anului trecut, in aprilie 2010 s-au eliberat cu 385 mai putine autorizatii de construire pentru cladiri rezidentiale, scadere reflectata in aproape toate regiunile de dezvoltare. Cele mai importante reduceri au fost in regiunile de dezvoltare: Bucuresti-Ilfov (-105 autorizatii), Sud-Est (-100 autorizatii), Nord-Vest (-78 autorizatii) si Nord-Est (-58 autorizatii). Cresteri ale numarului de autorizatii eliberate pentru construirea de cladiri rezidentiale s-au inregistrat insa in regiunea de dezvoltare Centru (+13 autorizatii). In primele patru luni s-au eliberat 11.307 autorizatii de construire pentru cladiri rezidentiale, constructii hale in scadere cu 22,8% fata de perioada corespunzatoare a anului precedent. Cele mai semnificative reduceri s-au inregistrat in regiunile de dezvoltare: Sud-Muntenia (-687 autorizatii), Sud-Est (-599 autorizatii), Bucuresti-Ilfov (-528 autorizatii), Nord-Vest si Nord-Est (-447 autorizatii fiecare).
Din cele 281 de santiere din Bucuresti, la aproape 30% lucrarile sunt sistate, abandonate sau in conservare. Totodata, din cele 190 de santiere unde se desfasoara lucrari de constructie pentru locuinte, 59 sunt inchise, potrivit unei analize realizate de Infobau.
De asemenea, din totalul de 281 de santiere analizate in perioada martie �mai 2010, mai mult de 40% au fost incepute anul acesta. Analiza a vizat cladiri civile si industriale aflate in stadiile �regatire santier� pana cel mult �a rosu�
In functie de tipul cladirilor, din cele 281 de santiere, 67,62% sunt destinate constructiei de imobile de locuinţe, 11,39% birouri şi spatii administrative, 9,96% spatii de invatamant, aproape 5% spatii comerciale, iar un procent de 6% este reprezentat de alte tipuri de cladiri (lacasuri de cult, hoteluri si restaurante, hale industriale sau cladiri cu specific medical).
Un procent mic, de doar 4% din santierele active vizitate sunt reprezentate de lucrari mari, adica cladiri cu cel putin opt etaje sau ansambluri rezidentiale, pe 25% din santiere se desfasoara lucrari medii, de regula imobile cu trei-sapte etaje, iar 71% sunt lucrari mici.
Greii materialelor de constructii solicita formarea unui patronat In alte tari, Guvernul consulta mediul de afaceri in deciziile cu impact economic important. Pe plan local insa predomina strategiile facute dupa ureche si schimbate de pe o zi pe alta. Este si cazul Programului �rima Casa� unde actori importanti de pe piata constructiilor si a materialelor de constructii nu sunt chemati la consultari privind strategiile de actiune. Asociatia ProBCA are de ceva timp in plan formarea unui patronat. Niciodata nu a parut mai presant acest lucru ca in prezent, cand la dificultatile economice se adauga si deciziile guvernamentale care afecteaza direct industria materialelor de zidarie. Asociatia se impaca tot mai greu cu ideea ca acopera o mare parte din productia locala, dar deciziile se iau peste capul acesteia. Astfel, ProBCA face demersuri pentru a se transforma in patronat, avand astfel, in plus, posibilitatea de a negocia viitoarele contracte colective de munca. Asta la putin timp dupa ce au semnat, in ianuarie, un protocol de parteneriat cu entitatile de profil ARACO, APMCR si cu CIROM. O firma vine, alta dispare De curand a intrat in asociatie Alba Aluminiu, firmă care il are ca asociat unic pe omul de afaceri bucurestean Ion Dragnea. Compania este printre putinii producatori europeni de pasta de aluminiu (materie prima pentru BCA). De asemenea, asociatia face demersuri pentru a intra in Asociatia Europeana a Producatorilor de BCA. Viitorul patronat ar avea astfel conexiune la nivel european. Pe de alta parte, dificultatile economice actuale au condus inca de anul trecut la intrarea in insolventa a unuia dintre membri, Ecoblock, care avea o cota de piata de aproximativ 6%. Mai mult, e posibil ca si alti producatori de pe piata materialelor de zidarie sa dispara de pe piata. �u toti vor termina in picioare. Un nume mare de pe piata materialelor de zidarie va intra in insolventa in perioada urmatoare� a declarat Marius Marin, directorul executiv al Pro BCA si CEO al grupului Macon-Simcor, fara a intra in detalii. In perspectiva, asemenea intrari in insolventa pot fi incurajate si de viitoarea scumpire a gazului de productie interna, precum si a certificatelor energetice. Or, producatorii de materiale de zidarie se bazeaza mult pe gaze si trebuie sa tina cont de problemele de mediu. Pana la finele anului 2012 se modifica directiva europeana privitoare la autorizatia simpla de mediu si se va transforma in autorizatie integrata. Termocentralele vor trebui sa termine pana atunci cu investitiile in procesul de desulfurare. La 1 ianuarie 2013 se liberalizeaza piata certificatelor de dioxid de carbon. Scumpirea certificatelor va conduce inevitabil la cresterea costurilor anumitor industrii. E greu de crezut ca pe mediu sa mai existe prea multe derogari. Celco, unul dintre membrii asociatiei, este si un important consumator de gaze naturale. La producerea de var, gazele acopera peste 40% din costuri. �u stiu cum va fi situatia daca se va trece repede la alinierea pretului gazelor produse local la cele din import. Varul va fi cel mai afectat� a declarat Nicolae Dusu, presedintele Pro BCA si presedintele Celco Constanta. �untem cu ochii pe piata, iar achizitia unui competitor este una dintre oportunitati� a adaugat Marin. Printre obiectivele Macon - Simcor se numara securizarea vanzarilor si mentinerea cotei de piata. Exceptand vata minerala bazaltica, Macon si-a marit cotele de piata cu 5% pe var, cu 6% pe piata teracotelor, cu 2-3% pentru stalpii electrici si cu 1% pe BCA. Probleme prea mari pentru un patronat mic Varianta crearii unui patronat ar putea conduce la un lobby mai puternic pe langa factorii de decizie politica si economica. Pentru asta ar fi nevoie de un patronat puternic, pe ramuri industriale, eventual asociat cu alte patronate. Asta pentru ca in actuala perioada nici patronatele mari nu au mereu un cuvant de spus in luarea deciziilor guvernamentale. Mai greu de rezolvat sunt problemele inerente actualei situatii economice. Membrii asociatiei considera ca una dintre problemele importante este deschiderea bancilor in vederea creditarii industriei materialelor de constructii. �ancile trebuie sa aiba mai multi oameni cu orientare de business, nu doar cu o perspectiva contabila. Producatorii trebuie priviti si in perspectiva, nu doar in prezent, cand fara creditare e destul de greu. S-ar putea ca peste ceva timp sa nu mai aiba pe cine credita, cu aceasta prudentialitate� a declarat Marin. Acesta adauga printre problemele actuale si aceea a incidentelor de plata, foarte frecvente pe aceasta piata a materialelor de constructii. �În continuare se emit cecuri fara acoperire, iar trimiterea in penal taraganeaza. Insolventa e folosita frecvent nu pentru a se pune pe picioare, cat pentru a face evaziune sau pentru a scapa de plati� declara Marin. �rima Casa II�si reabilitarea ProBCA considera ca printre pericolele la care este expus Programul guvernamental �rima Casa�se numara calitatea slaba a materialelor folosite, aspect valabil si in cazul reabilitării termice. �e tine prea putin cont, in cazul reabilitarii termice, de pericolul incendiilor, avand in vedere faptul ca deseori materialele nu sunt corespunzatoare in acest sens. In plus, in cazul nefericit al unui incendiu, acesta se poate extinde usor la intreaga fatada� atentioneaza Marian Raducanu, directorul comercial al Xella Ro, o alta firma membra a asociatiei. ProBCA este impotriva certificarii energetice pe patru niveluri valorice, preferand varianta a doar doua, A si B, posibil de atins cu BCA si alte materiale de calitate. Acest fapt ar putea spori evident afacerile industriei de profil, dar e greu de realizat intr-o perioada in care se opteaza pentru materiale de slaba calitate. Asociatia saluta programul de renastere a satului romanesc, dar considera important de stabilit in ce perioada se va derula, cu ce fonduri, in zone unde este cu adevarat nevoie, cu licitatii transparente. Rezultate si investitii Celco Constanta, al doilea producator de BCA din Romania, a avut anul trecut un rulaj de 104,8 milioane de lei, cu 8,7% sub cel din 2008. Scaderea afacerilor companiei a fost mai putin pronuntata ca urmare a vanzarilor bune de var. Soceram a avut afaceri de 122 de milioane de lei anul trecut, cu 12% mai reduse decat in 2008. Firma va construi o fabrica de BCA in Roman, cu o investitie estimata de 20 de milioane de euro, 85% de la Piraeus Bank. Xella Ro, parte a gigantului german Xella, cel mai mare producator de BCA din lume, va taia in aprilie panglica la fabrica de la Paulesti din Prahova, primul centru de productie al firmei in Romania. Constructia acesteia a fost terminata in toamna anului trecut, iar actualmente se produce pe stoc, fabrica fiind in teste tehnologice. Pana acum, firma vindea BCA importat din Bulgaria si Ungaria. Importurile se vor reduce dupa deschiderea noii fabrici, dar vor continua in functie de proximitatea comenzilor. Sursa: |www.saptamanafinanciara.ro|
Primarul general al Capitalei, Sorin Oprescu, va propune Guvernului sa cumpere aproximativ 3.500 de apartamente de pe piata imobiliara, unde sa-i mute pe cei care locuiesc in imobile cu risc seismic ridicat, transmite Agerpres.
Primarul general Sorin Oprescu a discutat, miercuri, la intalnirea lunara cu edilii de sector, despre identificarea de solutii pentru consolidarea cladirilor din Bucuresti aflate in pericol de prabusire in cazul unui cutremur.
Potrivit lui Oprescu, pentru consolidarea celor 301 blocuri aflate in aceasta situatie se impune in primul rand mutarea locatarilor, urmand a fi luata in calcul posibilitatea de finantare a locuintelor unde se vor muta acestia, dar si consolidarea cladirilor in cauza.
"Cladirile sunt gata construite, exista un fond imobiliar pe piata privata de aproximativ 10.000 de apartamente. Daca Guvernul crediteaza si garanteaza in acelasi timp, si la aceasta participatiune contribuie si Primaria Generala, atunci locatarii acestor cladiri vor putea fi mutati in noile locuinte", a declarat Oprescu, dupa intalnirea cu primarii de sector.
El a admis ca aceasta solutie este dificila, dar a spus ca a facut deja demersuri si a discutat cu primul-ministru Emil Boc, urmand ca zilele acestea sa discute si cu Ministerul Finantelor pentru a obtine finantarea.
"Noi credem ca aceasta este solutia. Necesarul la prima analiza este de aproximativ 3.500 de apartamente pentru mutarea acestor oameni", a spus Oprescu.
Primarul general a precizat ca daca se va continua in ceea ce priveste consolidarea acestor cladiri in ritmul actual, de zece imobile pe an, procesul de reabilitare si consolidare va cadea in derizoriu.
Sursa: |www.hotnews.ro|
|
RSS Feed
